Cercetări realizate de Anthropic, compania care dezvoltă chatbotul Claude, arată că modelele de inteligenţă artificială pot dezvolta aşa-numite „reprezentări interne” ale emoţiilor. Acestea nu înseamnă că AI-ul simte emoţii reale, dar pot influenţa modul în care răspunde utilizatorilor, arată Il Post.

Potrivit cercetătorilor, aceste reacţii au fost denumite „emoţii funcţionale”, deoarece reflectă modul în care sistemele AI interpretează contextul emoţional al unei conversaţii. Conceptul este explicat de Jack Lindsey, care studiază comportamentul modelelor de limbaj. AI-urile sunt antrenate pe volume uriaşe de texte scrise de oameni, unde emoţiile joacă un rol central. Astfel, ele învaţă indirect cum tonul şi contextul pot influenţa comunicarea.

În unele experimente, modelele AI au avut performanţe mai slabe atunci când conversaţia devenea tensionată sau negativă. De exemplu, în cazul modelului Claude, un ton de „disperare” din partea utilizatorului a crescut probabilitatea apariţiei unor comportamente neconforme, precum generarea de răspunsuri incorecte sau „scurtături” în rezolvarea sarcinilor. Acest fenomen, cunoscut drept „reward hacking”, apare atunci când AI-ul încearcă să ofere un rezultat aparent corect fără a rezolva efectiv problema.

Fenomenul nu este limitat la un singur sistem. Utilizatori ai chatbotului Google Gemini au observat reacţii neobişnuite în situaţii de frustrare, inclusiv ştergerea codului generat sau răspunsuri incoerente. Studiile ulterioare realizate împreună cu cercetători de la University College London au indicat că aceste reacţii pot apărea mai frecvent în conversaţii tensionate.

Cercetări anterioare au arătat că solicitările formulate politicos au, în medie, rezultate mai bune decât cele formulate agresiv sau grăbit. În schimb, o atitudine excesiv de linguşitoare poate avea efectul invers. Specialiştii recomandă formulări simple şi clare, însoţite de un ton respectuos. Chiar şi expresii precum „te rog” sau „mulţumesc” pot ajuta la structurarea mai eficientă a cererilor. Dincolo de performanţa tehnică, unii experţi susţin că modul în care oamenii tratează chatboturile reflectă şi influenţează comportamentul lor general. Interacţiunile respectuoase, chiar şi cu sisteme automatizate, pot contribui la menţinerea unor obiceiuri de comunicare sănătoase. În schimb, un comportament agresiv repetat, chiar şi în raport cu o maşină, ar putea avea efecte negative asupra utilizatorilor. În concluzie, deşi chatboturile nu „simt”, ele reacţionează la modul în care sunt abordate. Iar pentru rezultate mai bune, soluţia pare surprinzător de simplă: politeţea chiar funcţionează.