David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale, a avertizat că la nivel global creşterea economică ar putea să nu atingă nivelul de 2,6% estimat în luna iunie de instituţia pe care o conduce, din cauza temerilor referitoare la direcţia economiei mondiale, potrivit FT.

Într-un discurs din Montreal, Canada, înainte de întâlnirile anuale ale Băncii Mondiale şi ale FMI-ului de săptămâna viitoare, Malpass a avertizat cu privire la creşterea economică la nivel global şi a spus că aceasta „încetineşte” şi că se aşteaptă ca economia lumii să crească sub nivelul estimat în urmă cu patru luni din cauza „Brexitului, recesiunii din Europa şi a incertitudinii comerciale”.

„Mai mult, în cea mai mare parte a lumii dezvoltate investiţiile cresc prea încet pentru a obţine câştiguri viitoare semnificative”, spune Malpass.

Malpass, un fost oficial din administraţia Trump, a ajuns în aprilie la Banca Mondială pentru a-l înlocui pe Jim Yong Kim, un fost numit al lui Barack Obama, care şi-a dat demisia pentru a lucra în piaţa fondurilor de investiţii.

Ca perspective, el susţine potenţialul transferurilor de bani digitale ca un instrument important pentru politica de dezvoltare.

„Aproape am ajuns într-un punct în care avem sisteme securizate care le pot permite oamenilor săraci să primească electronic ajutor de peste hotare şi ajutoare financiare într-o lume în care putem să economisim şi să tranzacţionăm liber. Ar fi ceva revoluţionar pentru că le oferă oamenilor libertatea şi oportunitatea de care au nevoie pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de trai”, spune el.

Într-un mediu de încetinire a creşterii economice, Malpass susţine că este esenţial pentru toate ţările să aibă „reforme structurale bine gândite”, inclusiv întărirea statului de drept astfel încât companiile private să poate concura cu cele deţinute de stat.

„Pentru multe ţări asta înseamnă să îşi deschidă pieţele închise sau protejate, să permită ca preţurile să fie stabilite de forţele pieţei, şi să îşi liberalizeze fluxurile de capital. Avantajul pentru ţările care vor face acest pas va fi că vor atrage mai multe investiţii, atât autohtone cât şi externe, şi pot genera creştere economică de care să benficieze o parte mai mare din populaţie”, adaugă Malpass.

Preocupările sale referitoare la economia europeană se bazează pe economiile care stagnează, respectiv se contractă în Germania şi Italia. Cu toate acestea FMI a prezis în iulie o creştere economică de 1,3% pentru zona euro în 2019, cu tendinţa de a creşte spre 1,6% în 2020.