Piaţa de îmbrăcăminte premium masculină din România traversează o transformare profundă, care depăşeşte cu mult simpla creştere anuală de 5%–10%. În realitate, asistăm la o schimbare de paradigmă: de la consumul bazat pe volum şi frecvenţă, la alegeri rare, dar atent calculate, în care calitatea, croiala şi personalizarea devin criterii esenţiale.

Motorul acestei schimbări este segmentul made-to-measure şi bespoke, care creşte de două până la trei ori mai rapid decât retailul premium clasic. În timp ce magazinele tradiţionale avansează cu 3%–5% anual, serviciile la comandă accelerează cu 10%–15%, semnalând clar că bărbatul modern nu mai caută doar haine, ci o experienţă completă şi o imagine coerentă.

După pandemie, comportamentul de consum s-a maturizat vizibil. Achiziţiile impulsive au fost înlocuite de decizii informate, iar atenţia s-a mutat către materiale, construcţie şi durabilitate. Practic, paradigma „a cumpăra mai mult” a fost înlocuită de „a cumpăra mai bine”, iar costumul devine din nou o piesă centrală, nu doar în garderobă, ci şi în identitatea profesională şi personală.

Clientul premium masculin din România reflectă această evoluţie. Cu vârste între 28 şi 55 de ani, antreprenor sau profesionist în domenii liberale, acesta este expus constant la pieţe externe şi standarde internaţionale.

Nu mai cumpără din necesitate, ci construieşte strategic o garderobă, investind anual între 1.500 şi peste 7.000 de euro în piese care îi definesc stilul pe termen lung. Fidelitatea devine un element-cheie: odată câştigat, clientul revine constant, consolidând relaţia cu brandul sau croitorul.

„Piaţa totală de fashion din România este estimată la 5–6 miliarde de euro anual, iar segmentul premium masculin reprezintă între 5% şi 8%, adică aproximativ 250–400 milioane de euro. Zona pe care activăm noi, de tailoring, made-to-measure şi branduri premium autentice este estimată între 80 şi 150 milioane de euro anual”, a spus Alexandru Tudoroiu, fondator şi CEO MARSAY.

Geografic, consumul rămâne concentrat în marile centre urbane, cu Bucureştiul generând până la 70% din piaţă, urmat de Cluj, Timişoara şi Iaşi. Totuşi, interesul din oraşele secundare este în creştere, alimentat de servicii precum travelling tailor, care democratizează accesul la produse personalizate.

În acest nou context, costumul clasic nu mai este doar o alegere vestimentară, ci un simbol al unei schimbări mai ample: trecerea către un consum mai conştient, mai rafinat şi mai orientat spre valoare. Piaţa premium nu doar creşte, ci se rescrie din temelii.