Cheltuielile cu dobânzile la credite vor sări în acest an de 3% din PIB (aproape 10% din veniturile bugetare). La nouă luni din an, dobânzile au costat bugetul cu 16 mld. lei mai mult decât toate investiţiile pe care statul le-a făcut în economie din surse proprii. În cazul investiţiilor, retragerea statului a fost suplinită de intrări semnificative de fonduri UE. Din cele 106 mld. lei intrate în investiţii în primele trei trimestre din an, 71 mld. lei au fost bani UE şi 35 mld. lei bani din resursele proprii ale bugetului. Aşadar, 2/3 din investiţiile făcute la nouă luni sunt din banii UE.

Problema nu este la investiţii, aşadar, ci la cheltuielile cu dobânzile. La nouă luni din an, cheltuielie cu dobânzile au fost mai mari cu 11 mld. lei (2,1 mld. euro) decât cele înregistrate în primele nouă luni din 2025. În primele trei trimestre, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 27% an/an, în vreme ce cheltuielile de capital au scăzut cu 12%.

În urma rectificării bugetare, deficitul bugetar a fost majorat cu 3,5 mld. lei, până la 130 mld. lei (deficitul ca pondere în PIB rămâne la 6,2%). Dar statul nu acoperă din împrumuturi doar deficitul, ci şi datoria ajunsă la scadenţă care trebuie refinanţată. Iar, până la final de an, statul trebuie să mai găsească 70 mld.

lei pentru finanţarea deficitului şi rostogolirea datoriei.