CCR a respins astăzi sesizarea Preşedintelui României, Nicuşor Dan, pe Legea privind aprobarea O.G. nr. 16/2025, act normativ care transpune parţial Directiva UE 2024/1275 privind performanţa energetică a clădirilor.

Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16/2025 pentru transpunerea art.17 alin.(15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanţa energetică a clădirilor şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.181/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, obiecţie formulată de Preşedintele României - a fost respinsă”, a anunţat miercuri Curtea Constituţională.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, formulase pe 27 martie 2026 o sesizare de neconstituţionalitate la CCR pe acest proiect de lege iar obiecţia sa viza dispoziţiile care permit finanţarea pe bază de combustibili fosili.

„Aşadar, din cele de mai sus rezultă că au fost interzise la nivel european, începând cu data de 1 ianuarie 2025, stimulentele financiare acordate pentru un încălzirea locuinţelor cu un anume tip de agregate (cazane independente alimentate cu combustibili fosili).

Or, Ordonanţa Guvernului nr. 16/2025 preia interdicţia din directiva europeană de la momentul intrării sale în vigoare, respectiv 21 august 2025, şi o transpune în legislaţia naţională prin art. I, astfel: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, se interzice acordarea stimulentelor financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili. (...)

Astfel, prin permiterea acordării, pentru încă o perioadă de doi ani, a stimulentelor financiare pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, legiuitorul încurajează utilizarea unor tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili, cunoscute ca fiind o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră. Or, CO₂ reprezintă principalul gaz responsabil pentru intensificarea efectului de seră şi pentru accelerarea schimbărilor climatice”, arăta sesizarea.

Argumentele preşedintelui Nicuşor Dan
- Motivele invocate de şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate au fost următoarele:
- Excepţia nejustificată de la interdicţia finanţării: Legea aprobată de Parlament conţine prevederi ce permit acordarea în continuare de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, pe o perioadă de încă doi ani.
- Încălcarea Directivei UE: Prevederile naţionale modificate de Parlament sunt considerate contrare spiritului şi literei art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1275, care vizează eliminarea treptată a subvenţiilor pentru sistemele de încălzire pe bază de combustibili fosili pentru a atinge ţintele de mediu.
- Riscul de infringement: Aceste excepţii introduse la nivel legislativ intern au determinat Comisia Europeană să deschidă procedura de infringement (Cauza COM 2025/0168) împotriva României pentru transpunerea necorespunzătoare a normelor europene.

„Nu aducem critici de neconstituţionalitate”

Cu toate acestea, sesizarea sa spunea că nu cuprinde critici de neconstituţionalitate:

„Subliniem faptul că prin prezenta sesizare de neconstituţionalitate nu aducem critici de neconstituţionalitate şi cu privire la Ordonanţa Guvernului nr. 16/2025 prin care au fost transpuse în legislaţia internă dispoziţiile art. 17 alin. (15) din Directiva (UE) 2024/1.275 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanţa energetică a clădirilor, ci doar cu privire la completarea adusă la Camera Deputaţilor, în cuprinsul legii de aprobare”.

Astfel, prin conţinutul său normativ, completarea adusă de Camera Deputaţilor în cuprinsul Legii de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2025 nesocoteşte directiva europeană, prelungind cu 2 ani acordarea măsurilor financiare de sprijin, a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv cele prevăzute de art. 1 alin. (5), art. 147 alin. (4), art. 148 alin. (2) şi (4) prin raportare la art. 35 şi art.135 alin. (2) lit. e) din Constituţie, pentru motivele expuse în cele ce urmează.

Încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situaţia de faţă, poate face obiectul controlului de constituţionalitate, potrivit art. 148 din Constituţie, ce reglementează integrarea în Uniunea Europeană, prin raportare la dispoziţiile art. 35 din Constituţie, care consacră dreptul la un mediu sănătos şi la art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituţie, care instituie obligaţia statului de a reface şi ocroti mediul înconjurător şi de a menţine echilibrul ecologic. Aceste drepturi, în opinia noastră, sunt direct afectate de completarea adusă de Camera Deputaţilor în cuprinsul legii aflate la promulgare, fiind, totodată, indirect încălcate principiile legalităţii şi forţei obligatorii a deciziilor Curţii Constituţionale.

Aderarea României la Uniunea Europeană a ridicat problema raportului de forţă juridică dintre normele interne şi cele ale Uniunii Europene şi, în acest cadru, şi cu cele cuprinse în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, respectiv a interpretării date acestora de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, arăta sesizarea Palatului Cotroceni.