Curtea constituţională declarat neconstituţională legea privind plata pensiilor private promovată de guvernul Bolojan.
Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârşitul anul 2026.
Potrivit legii privind pensiile private, participanţii aveau opţiunea de retrageri programate lunare pe o perioadă de timp de 10 ani sau pensie viageră, până la finalul vieţii, şi dispărea retragerea activului dintr-o singură tranşă. însă se voia introducerea unei cote de 25% sub formă avans. suma nu mai putea fi retrasă integral la deschiderea dreptului de pensie.
La momentul înfiinţării fondurilor de pensii administrate privat, în anul 2008, a existat un angajament ca în 3 ani de zile de la acel moment să există şi legislaţie prin care se prevede modul de plată al pensiilor. Din păcate, această legislaţie nu a fost promovată, au fost câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016, dar nu s-a materializat.
Vedeţi mai jos motivaţia integrală:
Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că prevederile art.55 alin.(2) din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstituţionale.
Totodată, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că prevederile art. 3 alin. (1) pct. 15 şi 23, art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d) şi e), art. 5 alin. (1) lit.g, art. 7 alin. (1), art.8 lit.b), art.9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin.(1) lit.b), art. 13 alin.(1), art. 18 alin. (2) lit.b), art.20 alin.(2), art.21 lit. a), b) şi c), art.22 alin.(1), art.28 alin.(1) lit.i), art.39, art. 43, art. 44 alin. (5), art. 51, art.54, art.55 alin.(1), (3) şi (4), art.56, art.60, art.66, art. 67 alin.(6), art. 101 alin. (2), art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) şi c) şi alin.(5) din Legea privind plata pensiilor private, precum şi legea menţionată, în ansamblul său, sunt constituţionale, în raport de criticile formulate.
Curtea Constituţională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plăţii către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plăţii pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuţia la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii şi cei care urmează să se supună regulii plăţii fracţionate şi nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivităţii legii.
În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecţiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecţiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.
