O nouă analiză realizată de American Heart Association, citată de Euronews, vine cu un răspuns care îi va linişti pe mulţi consumatori. Potrivit cercetătorilor, pentru majoritatea adulţilor sănătoşi, consumul a până la 400 de miligrame de cofeină pe zi – echivalentul a aproximativ cinci ceşti de cafea fără zahăr şi adaosuri bogate în calorii – nu creşte riscul de boli cardiovasculare şi poate fi chiar asociat cu unele beneficii pentru inimă.

Analiza a evaluat rezultatele mai multor cercetări privind efectele cofeinei asupra organismului şi a concluzionat că, în cazul majorităţii adulţilor, consumul zilnic de până la cinci ceşti de cafea este considerat sigur.

Mai mult, cercetătorii au identificat o asociere între consumul moderat de cafea şi un risc mai redus de insuficienţă cardiacă, boală coronariană şi accident vascular cerebral. În unele cazuri, au fost observate şi legături cu o probabilitate mai mică de apariţie a hipertensiunii arteriale şi a diabetului zaharat de tip 2. Autorii subliniază însă că studiul evidenţiază asocieri statistice şi nu demonstrează că simplul consum de cafea previne aceste afecţiuni.

Deşi limita de siguranţă este estimată la aproximativ cinci ceşti pe zi, cercetătorii au observat că cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte mortalitatea generală au fost înregistrate în rândul persoanelor care consumau între două şi patru ceşti zilnic.

Acest interval pare să ofere un echilibru între efectele stimulatoare ale cofeinei şi beneficiile asociate compuşilor bioactivi din cafea, fără ca organismul să fie expus unor cantităţi foarte mari de cofeină. Rezultatele sunt în concordanţă cu alte cercetări publicate în ultimii ani, care au asociat consumul moderat de cafea cu o speranţă de viaţă mai mare şi cu un risc redus pentru anumite boli cronice.

Specialiştii atrag atenţia că beneficiile observate se referă la cafeaua simplă, fără adaosuri consistente de zahăr, siropuri aromate sau cantităţi mari de frişcă şi produse lactate bogate în grăsimi. Aceste ingrediente pot transforma rapid o băutură cu puţine calorii într-un desert lichid, crescând aportul caloric şi diminuând avantajele pe care cafeaua le-ar putea avea asupra sănătăţii.

Cu alte cuvinte, o cafea neagră sau cu puţin lapte nu este echivalentă, din punct de vedere nutriţional, cu băuturile dulci disponibile în multe lanţuri de cafenele.

Deşi limita de 400 de miligrame de cofeină este considerată sigură pentru majoritatea adulţilor, cercetătorii avertizează că răspunsul organismului diferă de la o persoană la alta.

Modul în care cofeina este metabolizată depinde de factori precum genetica, vârsta, funcţia ficatului, metabolismul şi obişnuinţa de a consuma cafea. Unele persoane dezvoltă în timp o toleranţă mai mare, în timp ce altele pot resimţi efecte puternice chiar şi după una sau două ceşti.

Printre reacţiile care pot apărea la persoanele sensibile se numără palpitaţiile, stările de anxietate, agitaţia sau tulburările de somn. „Deşi cercetările sugerează că, pentru unele persoane, consumul de cofeină poate fi asociat cu beneficii cardiovasculare, este important să ne amintim că nu există o strategie universală valabilă pentru toată lumea”, a explicat Gregory M. Marcus, profesor de medicină la Universitatea California din San Francisco şi coautor al analizei.

Cafeaua rămâne principala sursă de cofeină pentru majoritatea adulţilor, însă nu este singura. Ceaiul, ciocolata, băuturile carbogazoase, unele medicamente şi, mai ales, băuturile energizante contribuie şi ele la aportul zilnic de cofeină.

Autorii analizei spun că există mult mai puţine informaţii privind efectele cardiovasculare ale unor surse precum energizantele, în special atunci când sunt consumate în cantităţi mari. Din acest motiv, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege mai bine riscurile asociate acestor produse.

Pentru majoritatea adulţilor sănătoşi, consumul moderat de cafea pare să fie compatibil cu un stil de viaţă sănătos şi nu este asociat cu un risc cardiovascular crescut. În schimb, modul în care organismul răspunde la cofeină diferă de la o persoană la alta, iar semnalele precum insomnia, palpitaţiile sau anxietatea nu trebuie ignorate.

Specialiştii recomandă ca fiecare persoană să îşi adapteze consumul în funcţie de propria toleranţă şi să evite transformarea cafelei într-o băutură bogată în zahăr şi calorii, dacă doreşte să beneficieze de efectele pozitive observate în studii.