Blocajul guvernamental din Statele Unite a devenit cel mai lung din istorie, iar lipsa unor semne de rezolvare rapidă amplifică tot mai mult impactul său economic, scrie Bloomberg.

Ajuns în a 36-a zi, shutdown-ul a depăşit precedentul record stabilit la începutul anului 2019, în primul mandat al preşedintelui Donald Trump.

Fiecare săptămână de blocaj costă economia SUA între 10 şi 30 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor analiştilor, majoritatea situându-se în jurul valorii de 15 miliarde de dolari.

În trecut, efectul asupra creşterii economice a fost temporar, deoarece angajaţii trimişi în concediu fără plată primeau ulterior salariile restante, iar guvernul federal recupera o parte din cheltuielile suspendate odată cu redeschiderea.

De această dată, impactul ar putea fi mai sever, avertizează economiştii, nu doar din cauza duratei, ci şi pentru că economia este mai fragilă decât în urmă cu şapte ani, în contextul în care mulţi americani sunt îngrijoraţi de inflaţie şi perspectivele pieţei muncii.

Spre deosebire de shutdown-ul din 2018-2019, efectele se extind acum dincolo de angajaţii federali rămaşi fără salariu, afectând milioane de americani care riscă să piardă accesul complet la programele de ajutor alimentar chiar înainte de sezonul sărbătorilor.

„Experienţa arată că blocajele guvernamentale nu provoacă dezastre majore”, explică Jonathan Millar, economist senior pentru SUA la Barclays. „De data aceasta lucrurile ar putea sta altfel”.

Efectele de contagiune asupra sectorului privat sunt deja vizibile: De la contractori guvernamentali rămaşi fără activitate, până la companii dependente de turism, afectate de închiderea unor parcuri şi muzee. Unele dintre cele mai aglomerate aeroporturi din ţară se confruntă cu întârzieri din cauza deficitului de controlori de trafic aerian, care se numără printre angajaţii obligaţi să lucreze, dar neplătiţi.