Bursă. ETF-urile au pus stăpânire pe topul fondurilor mutuale din România. În timp ce Bursa continuă să atragă investitori, banii noi intră tot mai mult în ETF-uri şi se întorc în acţiuni, împingând piaţa spre noi maxime
Fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri) au ajuns să domine clasamentul celor mai performante fonduri mutuale din România după un an în care Bursa de Valori Bucureşti a atras tot mai mulţi investitori şi s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune evoluţii din lume.
♦ Bursa locală a bifat rulaje de peste 1 mld. lei în fiecare din ultimele 17 luni, cu un indice BET în urcare cu 47% de la început de an şi 72% în ultimele 12 luni ♦ Oferta de ETF-uri s-a diversificat în ultimii ani, acoperind nu doar indicele principal BET, ci şi sectoare precum energia şi pieţe externe.
Fondurile tranzacţionate la bursă (ETF-uri) au ajuns să domine clasamentul celor mai performante fonduri mutuale din România după un an în care Bursa de Valori Bucureşti a atras tot mai mulţi investitori şi s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune evoluţii din lume.
Randamentele mari ale acţiunilor au atras fonduri către produsele care urmăresc indicii de la BVB, iar o parte din aceşti bani ajunge din nou în piaţă, prin achiziţiile de acţiuni pe care administratorii ETF-urilor trebuie să le facă pentru a replica indicii.
Astfel, banii atraşi de performanţa Bursei ajung să alimenteze, la rândul lor, cererea pentru acţiuni, susţinând lichiditatea şi, în anumite perioade, cotaţiile.
Patru dintre primele cinci fonduri deschise de investiţii din România după randamentul înregistrat în perioada iunie 2025-iunie 2026 sunt ETF-uri, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri.
În frunte se află ETF Energie Patria-Tradeville, cu un câştig de 82,8%, urmat de FDI Globinvest Energy & Financials ETF, cu 79,4%, şi ETF BET Patria-Tradeville, cu 78%. ETF BET BRK ocupă poziţia a patra, cu 77%.
„ETF-urile domină topul fondurilor de acţiuni pentru că, spre deosebire de fondurile cu administrare activă, ele copiază exact indicii bursei (BET, BET-NG) şi captează integral randamentele mari din energie şi utilităţi – sectoare care au dus indicii mult peste restul pieţei în ultimul an. Practic, investitorii de retail au renunţat tot mai mult la selecţia individuală de acţiuni şi au ales expunerea pasivă, mai simplă şi mai ieftină, pe tot indicele – iar acest lucru s-a văzut direct în clasament, unde majoritatea fondurilor de acţiuni cu cele mai bune randamente sunt acum ETF-uri legate de BVB“, spune Sorin Niţă, lector universitare, FABIZ (ASE).
În top zece mai intră şi două fonduri Capital Point care urmăresc indici bursieri şi BT Index România ROTX, ceea ce înseamnă că şapte dintre primele zece fonduri au la bază strategii de replicare a unor indici. Fondurile administrate activ apar mai jos în clasament, precum OTP AvantisRO - Clasa L, Piscator Equity Plus şi OTP Expert.
Cum se explică însă performanţa fondurilor tranzacţionabile? Un ETF urmăreşte automat un indice sau un coş de active, ceea ce înseamnă că investitorul poate cumpăra printr-un singur instrument expunere diversificată la mai multe companii. În loc să aleagă individual acţiunile din BET sau dintr-un indice sectorial, investitorul poate achiziţiona unităţi ale fondului şi obţine, în esenţă, performanţa portofoliului replicat, minus costurile aferente.
Popularitatea lor a crescut pe măsură ce investitorii au observat randamentele ridicate ale Bursei şi au căutat modalităţi simple de a participa la trendul de creştere din ultima perioadă.

La BVB sunt acum aproximativ 320.000 de investitori, iar ETF-urile au devenit unul dintre instrumentele prin care accesul la piaţa de acţiuni este mai uşor pentru investitorii care nu vor sau nu pot să îşi construiască singuri un portofoliu.
Mecanismul funcţionează însă şi în sens invers. Atunci când intră bani noi într-un ETF care urmăreşte un indice, administratorul trebuie să cumpere acţiunile din portofoliul fondului pentru a menţine structura acestuia.
Aşadar, fluxurile venite spre ETF-uri se transformă în cerere pentru acţiunile de la BVB, contribuind la lichiditate şi, în perioade precum ultimul an, la noi maxime istorice.
„Cele două fenomene se hrănesc reciproc: creşterea acţiunilor mari de la bursă a scos ETF-urile în frunte la randament, iar randamentele mari au atras, la rândul lor, bani noi în aceste fonduri. Banii noi intraţi în ETF-uri se duc automat, prin structura lor, în cumpărarea aceloraşi acţiuni mari din indice, ceea ce le împinge preţul şi mai sus – un cerc care se auto-întreţine atâta timp cât piaţa creşte, dar care creşte şi riscul de concentrare pe câteva companii şi sectoare“, mai spune Sorin Niţă.
Creşterea segmentului a devenit vizibilă şi în rulajele bursiere. În 2026, ETF-urile au ajuns să reprezinte 3,6 lei din fiecare 100 de lei tranzacţionaţi pe piaţa principală, faţă de doar un leu în 2025. Totodată, rulajul mediu zilnic a ajuns la aproximativ 7,7 milioane de lei anul acesta, de peste patru ori nivelul anului trecut.
Bursa de la Bucureşti a traversat în ultimul an şi jumătate o perioadă fără precedent, cu rulaje pe piaţa principală de acţiuni de peste 1 miliard de lei timp de 17 luni la rând. Indicele BET afişează în prezent un avans de 47% de la începutul anului şi un plus de 72% în ultimele 12 luni.
În paralel, segmentul ETF-urilor a atras şi jucători importanţi din industria bancară: Banca Transilvania a lansat în aprilie un ETF care urmăreşte indicele dividendelor BET-TR, iar BRD Asset Management a finalizat în august preluarea Patria Asset Management, administratorul celui mai mare ETF local.
În plus, oferta locală de ETF-uri s-a diversificat în ultimii ani, cu fonduri care urmăresc nu doar indicele BET, ci şi sectoare precum energia sau pieţe externe, unde se mai adaugă faptul că Bursa de la Bucureşti a ajuns pe primul loc în lume în clasamentul performanţelor bursiere, potrivit unei analize recent realizate de ZF.
Performanţa BVB are loc într-un an în care pieţele internaţionale au trecut prin episoade de corecţie, în timp ce structura indicelui BET, dominată de bănci, energie şi utilităţi, a ferit piaţa locală de o parte dintre şocurile care au afectat bursele dezvoltate şi marile companii de tehnologie.
Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România spune că intrările record în fondurile de acţiuni şi de indici au ajuns să rivalizeze cu banii disponibili pentru investiţii în acţiuni ai fondurilor de pensii Pilon II, care şi-au redus între timp achiziţiile după ce aprecierea acţiunilor le-a împins expunerea peste anumite praguri de risc.
În schimb, o parte din pachetele vândute de fondurile de pensii a fost absorbită de investitorii de retail şi fondurile mutuale, în special cele care urmăresc indici, precum BT Index România ROTX, ETF BET Patria-TradeVille şi BT Index România ETF BET-TR, lansat în primăvară.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro











