Rezerva Federală va cumpăra în fiecare lună, până în decembrie, titluri de valoare care au la bază credite ipotecare, în limita unei sume de 40 mld. dolari, la care se adaugă titluri de stat de 45 mld. dolari în continuarea programului Operation Twist, prin care Fed a alocat începând din septembrie 2011 aproape 700 mld. dolari pentru cumpărarea de titluri cu scadenţe între 6 şi 30 de ani şi a vândut titluri în valoare echivalentă cu scadenţe de 3 ani sau mai puţin. Operaţiunea va putea fi prelungită şi după luna decembrie, fără vreo restricţie de timp, doar în funcţie de starea economiei SUA, măsurată prin scăderea şomajului, care se încăpăţânează să rămână de 42 de luni încoace peste 8%.

Spre deosebire de BCE, care a anunţat şi ea în săptămâna precedentă un program "nelimitat" de cumpărare de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme din zona euro, Fed nu va steriliza însă masa monetară nou-creată, pentru că inflaţia rezultată va putea fi exportată graţie forţei comerciale internaţionale a dolarului, aşa cum s-a întâmplat şi cu ocazia QE1 (1.700 mld. dolari, 2008-2010) şi a QE2 (600 mld. dolari, 2010-2011).

Unii comentatori s-au grăbit deja să conchidă că, în aceste condiţii, alegerile prezidenţiale din noiembrie sunt de pe acum câştigate de Barack Obama, fiindcă acţiunea decisivă a Fed ar putea să dea un impuls real economiei, numai că experienţa precedentelor QE1 şi QE2 a dovedit că eliberarea de bani în sistemul financiar satisface mai degrabă apetitul speculativ al băncilor şi al fondurilor de investiţii, care rămân dependente, împreună cu economia, de noi şi noi injecţii de bani de la Rezerva Federală, în lipsa cărora reapar tensiunile, bursele scad şi apar iarăşi "îngrijorările" pieţelor că statul nu face destul pentru a stimula redresarea economică.