„Pe partea de administraţie publicală locală, reforma este absolut necesară, atât datorită faptului că, în multe locuri, primăriile nu-şi pot suporta cheltuielile de personal din veniturile care le încasează. Cea mai mare parte dintre acestea trebuie să fie asigurate de la bugetul de stat. Ori, în situaţiile în care o primărie nu-şi poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetăţenii din respectiva localitate, ci există pentru angajaţii ei. Ori reducem aceste cheltuieli şi putem funcţiona pe actuala structură administrativă, dar cu un număr de angajaţi mult mai mic şi cu cheltuieli mai mici, pentru că se poate acest lucru şi este dovedit în multe locuri, sau vom fi forţaţi, când se va ajunge la un acord politic, să facem o reorganizare administrativă şi să desfinţăm unităţi administrative care nu se mai justifică datorită raportului dintre populaţia pe care au şi costurile pentru a susţine administraţia de acolo. Pachetul pe administraţie avea trei direcţii importante”, spune Ilie Bolojan.

El afirmă că, din punct de vedere al creşterii capacităţii administrative, este important pentru că ar face primăriile să fie mai eficiente.

„Cu asta toată lumea a fost de acord.

A doua componentă este partea de descentralizare, unde şi aici există un acord şi dacă acest proiect va fi adoptat, cu siguranţă vom vedea transferul către autorităţile locale, deciziile se vor lua mai aproape de cetăţeni şi vom vedea active care astăzi sunt abandonate de ani de zile în multe localităţi din ţară, care nu pot fi valorificate fiind în administrare diferitulor ministere care nu au capacitatea să le îngrijească, puse în valoare pentru cetăţenii din acele localităţi. Şi aici lucrurile sunt în bună regulă. Pe componenta de creşterea eficienţei administraţiei locale, nu s-a ajuns la o soluţie pentru că asta ar fi implicat o reducere de personal în administraţie”, adaugă premierul.

Potrivit premierului, administraţia este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi care este raportat la numărul de locuitori, fiind „singura zonă unde guvernul şi parlamentul poate acţiona pe componenta numărului maxim de angajaţi”.