Alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial, programate pentru 3 noiembrie 2026, au devenit terenul unei bătălii financiare fără precedent în ultimii ani. Cei mai bogaţi oameni din Statele Unite, de la giganţii din Silicon Valley până la finanţiştii de pe Wall Street, direcţionează sume uriaşe către campania Partidului Republican, într-o cursă care va decide dacă Donald Trump îşi va putea impune agenda legislativă în următorii doi ani sau va guverna sub presiunea unui Congres ostil, scrie Financial Times.

O parte importantă din aceşti bani ajunge la candidaţi prin PAC-uri, comitete de acţiune politică ce colectează fonduri de la membri sau simpatizanţi şi le redirecţionează spre campanii, cu plafoane legale de contribuţie, şi prin Super PAC-uri, structuri care pot strânge sume nelimitate de la companii, sindicate sau persoane fizice, dar care nu pot dona direct candidaţilor sau coordona campaniile, ci doar finanţa mesaje şi reclame independente în sprijinul sau împotriva lor.

16 dintre cei mai mari 20 de donatori din Statele Unite au direcţionat bani către campania republicană pentru Congres. George Soros rămâne principalul susţinător democrat de anvergură, în timp ce alţi mega-donatori finanţează candidaţi care promit dereglementarea criptomonedelor şi a jocurilor de noroc sau promovarea inteligenţei artificiale.

„Ceea ce vedem este o rupere uşoară de la aşteptări. Nu este ceva nou ca marii donatori să încline către republicani, dar balanţa din acest ciclu electoral este deosebit de dezechilibrată”, a declarat Adam Bonica, politolog la Stanford, care studiază donaţiile marilor averi americane din 1980.

Peste o treime din cele 2,8 miliarde de dolari strânse pentru ciclul electoral 2025-2026 provine de la doar 20 de mega-donatori. Banii circulă prin mai multe canale. Unii miliardari finanţează direct candidaţi. Alţii construiesc fonduri uriaşe în jurul unor industrii precum cripto. Un grup mai restrâns foloseşte reţele de Super PAC-uri pentru a direcţiona fonduri spre cursele pentru Cameră şi Senat, intervenind încă din faza alegerilor primare, acolo unde banii au avut cea mai mare influenţă.

Miza acestei concentrări de capital nu este doar simbolică. Republicanii intră în alegerile din 3 noiembrie cu majorităţi extrem de fragile în Congres, aproximativ 220-215 în Camera Reprezentanţilor şi 53-47 în Senat. Pierderea a doar două mandate în Cameră ar putea răsturna raportul de forţe. Istoric, partidul aflat la Casa Albă pierde în medie 27 de locuri în Cameră la alegerile de mid term, un tipar respectat în 37 din ultimele 40 de cicluri electorale.

Pentru Trump, o pierdere a Congresului ar însemna blocarea agendei legislative, expunerea administraţiei unor anchete parlamentare şi rezistenţă la nominalizările pentru funcţii federale, inclusiv în justiţie.