Atuurile României în domeniul agriculturii sunt legate atât de calitatea terenurilor, dar şi de cât de uşor se pot adapta fermierii români, care lasă domenii precum cel de IT, cel economic pentru a deveni antreprenori în agricultură. Astfel caracterizează Arnaud Charmetant, preşedintele Asociaţiei pentru Agricultură Integrată, Durabil Economică şi Rentabilă (AIDER) piaţa locală, făcând o comparaţie cu Franţa. El a fost prezent la conferinţa  ZF Agrobusiness Summit 2025.

„Faţă de Franţa, România are în plus calitatea terenurilor, sunt foarte bune. Avem fermieri care sunt mult mai flexibili decât cei francezi, care moştenesc businessul din familie. Vedem fermieri din Romania cu viziune diferită. Unii fermieri sunt IT-işti, alţii sunt economişti, alţii agronomi şi viziunea lor este total diferită. Aici avem un avantaj prin diversitatea fermierilor şi se creează o dinamică care duce spre spre o schimbare pozitivă”, a spus Arnaud Charmetant, preşedintele Asociaţiei pentru Agricultură Integrată, Durabil Economică şi Rentabilă (AIDER):.

Ce a mai declarat Arnaud Charmetant în cadrul ZF Agrobusiness Summit 2025:

„Am ajuns în România acum 22 de ani ca tânăr student, am devenit fermier, am ales Romania pentru că era o ţară cu foarte multe oportunităţi, cu potenţial extrem de mare, condiţiile pedoclimatice foarte bune, cu acces la apă pentru irigaţii, deschidere către portul Constanţa, care este un mare avantaj pentru comercializare.

Trebuie să procesăm, dar ca fermier, provocarea cea mai mare este să asigurăm un flux constant ca volum, dar acum dorim să avem şi produse sustenabile. Trebuie să jonglăm cu mulţi factori care sunt imposibil de controlat - vreme, preţ. Cu toate acestea, fermierii rămân în Romania şi fac performanţă.

Legat de educaţia fermierilor, vedem un interes mai mare în cadrul Asociaţiei al fermierilor  care doresc să schimbe practicile în ferme, să devină mai sustenabile nu numai din punct de vedere al mediului, dar şi din punct de vedere economic.

Pentru a supravieţui în piaţă trebuie să ştim să evoluăm, să schimbăm practici. Promovăm foarte mult reducerea lucrului la sol pentru a nu pierde apa. Irigaţiile sunt un factor foarte important, dar vedem că următoarea provocare este accesul la apa. S-a văzut deja în câteva zone din Romania unde din cauza unui nivel foarte scăzut al Dunării, resursa de apă a fost mai redus. Trebuie să ne gândim şi mai departe. Irigaţiile sunt foarte bună, dar vor fi doar pentru unele zone.

Pentru fermieri, schimbări climatice sunt o realitate, deja nu mai sunt excepţie. Atunci, trebuie să te adaptezi şi să schimbi practici pentru a rămâne pe piaţă, să asiguri un volum constant şi să fie şi o marfă sustenabilă, mai prietenoasă cu mediul.

Prima investiţie este în om, pentru că trebuie să ai curajul să schimbi ce faci de 25 de ani, arătura, discuitul sunt modelul în agricultură, dar astăzi nu este unul de viitor, ţinând cont că volumul de precipitaţii anuale este mai redus şi atunci trebuie să schimbi tehnologii. Fermierii au nevoie de ajutor, de susţinere, să fie încurajat să schimbe tehnologii.

Trebuie şi susţinere financiară să adapteze tehnologia pe care o are în fermă, să poată să acceseze unelte digitale care ajută la luarea unor decizii mai bune, mai sustenabile şi să poată să reziste.

E greu să faci o comparaţie între Franţa şi România, piaţă este foarte diferită. În Franţa, sectorul de cooperative este foarte dezvoltat, cel de desfacere, vânzarea producţiei este mult mai organizat, mai structurat. Romania istoric este un mare exportator, după care ne ducem direct către traderi.

Nu ştiu dacă un model franţuzesc este perfect, pot fi luate lucrurile bune şi adaptate în Romania, dar cred că şi Romania are un context foarte diferit şi trebuie să găsească propriile soluţii. România are diferită partea de infrastructură, suntem în urma Franţei”.