"Ungaria isi poate relua pozitia de lider economic in Europa Centrala, de care s-a bucurat in a doua jumatate a anilor '90", a declarat premierul maghiar Gordon Bajnai in cadrul unui eveniment la New York. Statul maghiar a fost capabil sa se reintoarca pe pietele mondiale de capital la doar 8-9 luni dupa ce criza a blocat caile de finantare interna si externa ale tarii, cu exceptia creditului de la FMI. Potrivit MTI-Econews, premierul a acuzat partidele politice pentru pierderea statutului tarii de lider regional, pe motiv ca politicienii au ignorat necesitatea reformelor pentru a castiga voturi (aluzia este in primul rand la fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany). Intrebat daca reforma va putea continua dupa alegerile generale din primavara, Bajnai afirma ca va fi responsabilitatea noului guvern sa adopte o politica economica rezonabila si care sa promoveze disciplina fiscala.

Declaratiile premierului vin in contextul in care Banca Mondiala a aprobat saptamana trecuta un imprumut de un miliard de euro pentru Ungaria, in cadrul acordului de finantare multilaterala incheiat in urma cu 11 luni de Budapesta cu FMI, Banca Mondiala si Uniunea Europeana. "Creditul este menit sa contribuie la reforma fiscala, la programul de stabilitate financiara si la reforma sistemului de pensii", a facut cunoscut Banca Mondiala. Imprumutul, acordat pe aproape noua ani, face parte din pachetul de 20 de miliarde de euro angajat de aceste institutii in octombrie 2008, intr-un moment cand economia ungara a fost puternic lovita de criza. FMI a acordat atunci o prima transa de 4,9 miliarde; dupa o a doua transa in martie si o a treia in luna iunie, Fondul a imprumutat Ungaria cu 8,4 miliarde de euro, mai mult de 70% din totalul liniei de credit pentru cei doi ani. Desi situatia tarii s-a imbunatatit ca efect al acestor finantari, guvernul de la Budapesta estimeaza pentru acest an o scadere a PIB de 6,7% a economiei.

Impartasind aceleasi ambitii cu cele ale lui Bajnai, ministrul de finante Peter Oszko a declarat insa ca scopul guvernului sau este acela de a depasi dependenta de finantarea FMI si a altor institutii multilaterale. Ministrul invoca drept argument faptul ca Ungaria se poate finanta deja de pe pietele externe si ca aceasta capacitate va creste pe masura ce interesul investitorilor pentru Europa Centrala se va redresa. Budapesta ar putea recurge la o emisiune de obligatiuni externe in prima jumatate a lui 2010, sustine Oszko. Cat priveste suportul macroeconomic al acestor ambitii, ministrul spune ca bugetul pe anul urmator prevede o reducere a cheltuielilor de 400 de miliarde de forinti (circa 1,5 miliarde de euro) si ca incasarile la bugetul de stat vor atinge tinta propusa in acest an. Pe de alta parte insa, ministrul recunoaste ca incasarea taxelor de la companii pana la finele anului este dificil de estimat, iar cheltuielile in sistemul de sanatate au crescut in prima jumatate a anului fata de perioada corespunzatoare a lui 2008. Oszko a adaugat ca aderarea cat mai rapida la zona euro este o prioritate pentru Ungaria, motivand ca adoptarea monedei unice va avea un efect semnificativ asupra stabilitatii si competitivitatii economice.

Alaturi de Letonia si Islanda, Ungaria se afla intr-o perioada de "stabilizare fragila", insa este prea devreme sa se poata vorbi de o redresare, potrivit Moody's. Agentia de rating afirma ca nu se poate afirma cu siguranta ca economiile celor trei tari ar fi atins deja cel mai de jos punct al crizei. Ratingurile Letoniei, Ungariei si Islandei au fost coborate in mod repetat in ultimele evaluari ale agentiei, iar perspectivele se mentin negative, semnaland posibilitatea unor alte retrogradari in urmatoarea perioada. Moody's a admis ca situatia economica a celor trei state "da semne de redresare", iar indicatorii economici nu se mai degradeaza la fel de rapid ca in trecut.

"Totusi, este mult prea devreme sa anticipam o revenire a economiilor, intrucat nu este suficient de clar daca aceste tendinte sunt sustenabile", afirma Dietmar Hornung, vicepresedinte al departamentului de risc suveran al Moody's. Agentia noteaza ca imbunatatirile de acum se datoreaza mai ales factorilor externi, in contextul evolutiei peste asteptari a zonei euro. Economiile regionale raman insa fragile, iar companiile se confrunta cu niveluri ridicate ale datoriilor.