Un an de la lockdown. Ce urmează? Episodul III

Autor: Miruna Diaconu Postat la 01 aprilie 2021 131 afişări

De la un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 în România, mediul privat a reuşit să se adapteze noilor condiţii de lucru mai repede decât ne-am fi aşteptat, iar lecţiile învăţate în toată această perioadă vor reprezenta un pilon de sprijin pentru cum îşi vor desfăşura activitatea în viitor. Flexibilitatea a devenit cuvântul cheie al ultimului an, iar atitudinea faţă de schimbare va conta în modul în care se va face business de acum înainte. Anul 2021 este încă dominat de incertitudine, dar cum vor arăta societatea şi economia în era post-pandemie? Continuăm discuţia începută în numerele anterioare cu răspunsurile a patru oameni din businessul românesc.

Pandemia a arătat nu doar că mediul de afaceri românesc este mai rezistent decât se considera, dar şi că se poate adapta mai repede decât s-ar fi aşteptat cineva. Florentina Munteanu, Partener Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal şi Monica Ţariuc, Senior Manager, Global Employer Services, Deloitte România, sunt de părere că societatea post-pandemie are potenţialul să fie una mai bună, dar e nevoie de tenacitate pentru a transforma aceste lucruri în realitate. „Nu trebuie să revenim la «normal» şi nu trebuie să ţintim spre un «normal nou», ci spre un «normal mai bun». Este decizia fiecăruia ce rol îşi asumă în schimbare, de la formator la spectator sau chiar adversar. Însă cu siguranţă decizia va influenţa parcursul propriu (şi nu numai) în următorii ani, fie că vorbim despre angajaţi sau angajatori”, spun Florentina Munteanu şi Monica Ţariuc. Chiar dacă în societatea prepandemică flexibilitatea în viaţa profesională era dorită de toată lumea, exista totuşi o reticenţă cu privire la acest lucru. „Cel mai bun exemplu este telemunca (nu doar munca de la domiciliu, ci munca de oriunde). Deşi posibilă din punct de vedere juridic şi încurajată de mulţi angajatori anterior pandemiei, aceasta era rareori implementată în practică, angajaţii obişnuind să presteze activitatea de la locuri de muncă organizate de angajatori. Astăzi, mulţi dintre aceiaşi angajaţi revin doar ocazional în spaţiul de birouri pus la dispoziţie de angajatori şi aleg să lucreze din locaţii din ce în ce mai variate sau mai exotice”, adaugă Florentina Munteanu şi Monica Ţariuc.

Conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă), procentul angajaţilor români care au lucrat de acasă anul trecut a ajuns la 24% din numărul total al salariaţilor din economia locală. Mihnea Şerbănescu, Managing Partner la Cushman & Wakefield Echinox, este de părere că nu se vor mai întoarce la birou acelaşi număr de angajaţi ca înainte de pandemie. Această schimbare în piaţa muncii se va reflecta şi în sectorul de imobiliare, având în vedere că gradul real de ocupare a birourilor în prezent se află la 50% faţă de nivelul din era prepandemică. Astfel, birourile ar putea trece printr-o reconversie, fie să treacă printr-un proces de renovare şi să aibă funcţia lor iniţială, fie vor fi transformate în clădiri rezidenţiale, acolo unde este posibil acest lucru. „În primul rând, există scenariul evident în care acel spaţiu va fi absorbit treptat pentru funcţia lui iniţială şi anume de birou. Gradul de neocupare va scădea, acum suntem la 12,5%, vorbim de gradul de neocupare contractuală, gradul real e de 50% şi mai avem mulţi metri pătraţi scoşi la subînchiriere de către companii care intră în cei 88% de metri pătraţi ocupaţi”, spune Mihnea Şerbănescu, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Criza pandemică încă nu s-a terminat, dar ce e diferit faţă de momentul martie 2020 este că lumea este mult mai pregătită să facă faţă evoluţiei pandemiei. „Cred că acel moment din martie a fost cel mai stresant pentru că la vremea respectivă ştiam foarte puţine, eram la început, după un an, chiar dacă apar noi valuri de îmbolnăviri, suntem mai bine pregătiţi”, precizează Mihnea Şerbănescu. Chiar dacă izbucnirea pandemiei a fost un şoc pentru economia locală, compania de consultanţă a reuşit să se replieze într-un termen scurt, iar începând cu luna aprilie 2020, angajaţii au început să meargă iar la birou. „În businessul nostru este foarte important să mergi să vizitezi clădiri, să mergi la întâlniri, să prezinţi proiecte. Noi suntem cam 45 de angajaţi în biroul din Bucureşti, mai sunt colegi care administrează clădiri în ţară şi în total suntem circa 70 de oameni.” Din punctul său de vedere, cel mai dificil lucru, atât anul trecut, cât şi în prezent, este să prezici viitorul detaliat pe termen scurt. „Mă aşteptam ca pandemia să dureze mai puţin, probabil revenirea ar fi fost mult mai puternică, durând mai mult de un an, anumite obiceiuri devin permanente şi asta influenţează multe lucruri”, spune Mihnea Şerbănescu.

Ultimul an a fost un roller-coaster pentru multe businessuri, dar adaptabilitatea şi rapiditatea cu care au răspuns companiile la noile provocări au reprezentat pilonii de sprijin pentru a trece prin această criză. Viorel Leca, director general al companiei de transport şi logistică Gebruder Weiss - a fost un an dificil din perspectiva omului care trebuie să ia decizii. „Anul 2020 a fost un an deosebit, din perspectiva omului care trebuie să ia decizii este destul de dificil să lucrezi într-un mediu care nu îţi oferă o vizibilitate, nici măcar pe termen mediu. În martie, ne gândeam ce măsuri să luăm ca să evităm efectul negativ a ceea ce însemna pandemie sau ceea ce însemna impact asupra economiei, care era greu de estimat. A fost o reacţie de instinct, nu neapărat bazată pe nişte calcule. Anul a fost interesant, pe de o parte, în prima jumătate, am început să avem o imagine, am luat măsuri de protecţie legate de spiritul de conservare”, spune Viorel Leca. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului trecut, consumul pe anumite categorii de bunuri, precum cele alimentare şi produsele de bricolaj, a crescut considerabil, iar compania s-a confruntat cu un volum mare de mărfuri, fiind nevoită să aloce brusc resurse pentru a putea face faţă.

„Am lucrat pe scenarii, dar pe zona micro, adică ce se întâmplă dacă avem focar de COVID într-o anumită locaţie, cum relocăm activitatea, nu discutăm despre scenarii la nivel macro, ce se întâmplă dacă pierdem clienţi sau dacă scade cifra de afaceri”, precizează directorul general al Gebruder Weiss. Unul dintre avantajele companiei în pandemie a fost portofoliul diversificat. Pe lângă acest aspect, serviciul Home Delivery, lansat de Gebruder Weiss in România în 2018, a înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor pe această divizie. Home Delivery este un serviciu de livrări la domiciliu care se concentrează în special pe comenzile de marfă tip cargo şi a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri de 85% faţă de anul anterior. Totodată, numărul de expedieri a fost cu 123% mai mare, adică peste 130.000 de transporturi raportate anul trecut. Compania a înregistrat o cifră de afaceri în 2019 de circa 319 milioane lei şi un profit net de 7,9 milioane lei, conform datelor Ministerului de Finanţe. Pentru 2020, veniturile companiei au fost estimate la o creştere de 5%.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.