Inovaţia reprezintă o provocare pentru companii, influenţându-le modelul clasic de business. În vremuri „tulburi”, reprezintă şi singura soluţie de supravieţuire, după cum a reieşit din evenimentul de anul acesta dedicat companiilor care inovează în România.

Conferinţa dedicată companiilor inovatoare este un proiect pornit în 2014, când redacţia Business MAGAZIN observa că, în pofida faptului că suntem consideraţi un Silicon Valley al Europei Centrale şi de Est, România este în peisajul european clasată de Eurostat drept singurul inovator modest alături de Bulgaria. Lucrurile nu s-au dezvoltat prea mult de atunci, dacă ne gândim că în 2019, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48% din PIB, adică 5,6 miliarde de lei, din care 0,28% generate de sectorul privat şi 0,2%, de sectorul public. La nivelul UE, investiţiile în cercetare şi dezvoltare s-au plasat la circa 2,18% din PIB, valoarea totală a cheltuielilor alocate acestui sector fiind de 295 de miliarde de dolari (în 2018); 1,45% din total a fost generat de sectorul privat, potrivit Eurostat. Cum stau lucrurile în pandemie - poate fi contextul pandemic o oportunitate pentru stimularea inovaţiilor din România? Au răspuns invitaţii noşţri din cadrul celei de-a şaptea ediţii a conferinţei inovaţiei realizate de Business MAGAZIN în parteneriat cu INFORM LYKOS, Roca X, Frigotehnica.

Nu discutăm despre “dacă” inovăm, ci despre “când” inovăm

BM: Cum a fost anul 2020 pentru dvs. şi pentru businessul INFORM LYKOS România?

Kostas Fiakas, INFORM LYKOS: Putem spune că pandemia a deschis un nou capitol în viaţa socială şi economică. Vorbim despre lucruri noi care au apărut în viaţa noastră şi acestea ne vor influenţa activitatea şi în viitor - COVID va rămâne cunoscut în istorie nu doar pentru criza economică şi financiară - dar şi ca fiind un driver al inovaţiei şi digitalizării. Un bun exemplu al ceea ce se întâmplă este această videoconferinţă, putem să avem evenimente digitale, colaborări online. Credem că această situaţie care stimuleaza inovaţia, pe care o vedem cu toţii, în afară de ceea ce se întâmplă cu pandemia, din punct de vedere tehnologic este benefică. Aceste soluţii video pot fi îmbunătăţite mai rapid nu pentru a înlocui comportamentele şi atitudinile, dar şi pentru a ne aduce mai aproape, mai uşor. Putem vedea că se dezvoltă zone în care vorbim despre realitatea augmentată, plăţile digitale, recunoaşterea digitală a identităţii şi soluţiile paperless ce înlocuiesc documentele operate fizic şi interacţiunile fizice. Serviciile cloud şi de curierat sunt de asemenea, în creştere.

BM: Descrieţi-ne activitatea din România a dvs. şi  a companiei, dar şi felul în care integraţi inovaţia în aceasta, având în vedere faptul că inovaţiile sunt greu de definit şi sunt diferite pentru fiecare companie şi pentru fiecare domeniu de activitate.

Kostas Fiakas: La Inform Lykos România avem în oferta noastră de produse şi servicii gama noastră de patrimoniu, şi anume servicii de tipărire şi distribuţie a declaraţiilor digitale, precum şi formularistică şi tipărire securizată, dar de asemenea, servicii de producţie şi personalizare a cardurilor, mai ales pentru sistemul bancar, prin colaborări cu Visa, Mastercard, American Express etc. şi pe acest segment pot spune că suntem în top 3 la nivel european şi avem o linie importantă de producţie în România.

În afară de asta, adoptăm inovaţia, am evoluat în direcţia serviciilor ce adresează transformarea digitală a companiilor şi furnizăm clienţilor noştri soluţii specializate şi personalizate pentru a răspunde nevoilor lor. Spre exemplu, am folosit serviciile de comunicaţii precum cel al videoconferinţei de astăzi pentru a construi alte noi produse şi noi servicii - acum am dezvoltat soluţii prin care, în plus faţă de produsele video, putem identifica mai bine clienţii, folosind tehnologii precum cele de scanare OCR. Am ajuns in punctul în care vorbim despre „VBanking”, „VInsurance” - suntem foarte aproape de o digitalizare completă astfel încât să facem online tot ce se poate face fizic într-o sucursală prin soluţii digitale dedicate clienţilor. De exemplu, la INFORM oferim serviciul  de digital onboarding, prin care companiile îşi pot identifica si inregistra clienţii, pot concluziona şi semna electronic un contract, fără să fie necesară vizita într-o sucursală.

Pentru oamenii care merg in sucursale bancare, avem un kit special prin care clienţii pot să îşi gestioneze singuri documentele - introducem astfel şi un nou concept, cel de „phydigital”, fiindcă avem abordarea fizică din sucursale, precum şi abordarea digitală, având în vedere faptul că clientul nu mai foloseşte hârtii in relatia cu bănca. De asemenea, dacă înainte imprimam facturi pentru clienţi, acum le oferim e-bills şi e-declaraţii fiscale şi suntem foarte mândri de aceste realizări.

BM: Aşadar, aţi spune că pandemia a accelerat genul acesta de inovaţii?

Kostas Fiakas: Pandemia a grăbit de fapt realizarea tuturor acestor lucruri, a trebuit doar să îi aducem pe oamenii potriviţi împreună şi să facem un plan pentru a lansa produsele şi serviciile în piaţă.

BM: Cunoaşteţi expresia „Inovează sau mori”- aceasta este situaţia în care s-au găsit multe dintre companii în această perioadă. Cum s-au descurcat clienţii dvs. să integreze noile soluţii?

Kostas Fiakas: Piaţa merge mână în mână cu dezvoltarea acestor tehnologii, vedem că tot mediul de IT&C dezvoltă produse remarcabile, sunt multe minţi extraordinare aici pe plan local care prin contribuţia lor îşi îmbunătăţesc portofoliile de servicii şi asta este ceea ce facem şi noi, la INFORM - în afară de aceste creşteri şi de soluţii complementare, vedem şi multe atitudini extroverte - căutarea si încercarea de noi pieţe şi de noi regiuni - aşadar, în mod cert, este un trend.

BM: Cum finanţezi un proiect de inovaţie, în special într-un context atipic precum cel pe care îl traversăm acum?

Kostas Fiakas: Finanţarea este întotdeauna un aspect complex, putem să o împărţim între propria finanţare, dar şi finanţare externă - cu fonduri europene, de la fonduri de capital de risc, angel investors - indiferent de sursa acesteia, ar trebui corelată cu un plan de afacere corespunzător şi cu obiective bine determinate - desigur, să aibă ingredientele potrivite ca să se întâmple.

BM: Cum măsuraţi efectele inovaţiei ?

Kostas Fiakas: Este bine să ai mereu indicatori de performanţă, să vezi cum evoluează lucrurile şi care este impactul, impactul trebuie să existe în organizaţie, dar în mod ideal, trebuie să fie un capacitator al industriei şi, într-un final, al societăţii. Câţiva indicatori ar putea fi - reducerea ciclului de timp necesar pentru a realiza obiectivele, creşterea calităţii, optimizarea costurilor şi, desigur, generarea de noi linii de venituri pentru companie.

„Piaţa locală încurajează inovaţia - văd aici companii locale care construiesc lucruri noi în domeniul IT&C şi au ajuns să se remarce la nivel regional, european şi chiar şi global, sunt optimist în ceea ce priveşte cultura inovaţiei din România - avem exemple bune de colaborare la nivel de companie.”

Kostas Fiakas, Chief Strategy Officer, Inform (Lykos România)

BM: Cum generezi noi idei în companie?

Kostas Fiakas: Companiile sunt „organisme vii” - vedem exemple precum Amazon, care prin Amazon Web services a crescut profitul companiei, ce s-a întâmplat a fost că au construit un marketplace pentru a-şi susţine ecosistemul de parteneri - aşadar a trebuit să ofere tuturor acestor companii capacitatea potrivită, să ofere acces la comerţul online; într-un final au realizat că pot transforma acest business în core businessul lor, 60% din profit vine din acest domeniu pe care l-au lansat recent. Ideile inovatoare pot veni de oriunde.

Transformarea este importantă, ai nevoie de oamenii potriviţi care au o bună înţelegere a afacerii în care se află, o privire de ansamblu şi pot să conducă schimbarea, companiile se concentrează puţin pe acest aspect, dar transformarea aduce un potenţial imens.

BM: Este inovaţia dependentă  în vreun fel de dimensiunea companiei?

Kostas Fiakas: Atât companiile mari, cât şi cele mici pot inova - pentru start-up-uri trebuie să facă ceva inovator implicit pentru a supravieţui în piaţa de business. Companiile mari trebuie să angreneze oamenii potriviţi pentru a lansa inovaţia, să aibă uneltele potrivite, machine learning, RPA, roboţi software pentru a permite inovaţia în organizaţie. Un aspect important are legătură cu cultura companiei care trebuie să fie schimbată, mentalitatea trebuie schimbată în organizaţie pentru a genera inovaţia. HR-ul joacă un rol important, este bine să ai indicatorii de performanţă optimi, oamenii care gândesc astfel să fie recompensaţi.

BM: Care sunt disruptorii de top pe care i-aţi văzut recent - care sunt companiile, invenţiile, ideile, care au schimbat lumea dvs. recent?

Kostas Fiakas: Aş menţiona zona de Big Data, care a permis dezvoltarea de noi produse şi soluţii în domeniul inteligenţei artificiale şi machine learning, ne lovim de acestea în diferite forme şi în diverse aplicaţii, acestea trebuie adoptate de companie pentru a ajunge la inovaţie şi la transformare digitală în companiile lor - dacă cuplăm asta cu robotizarea automatizării proceselor, cu siguranţă putem face o diferenţă uriaşă. Combinaţia acestora poate aduce rezultate uimitoare, urmăm acest trend şi suntem foarte optimişti în legătură cu viitorul şi ceea ce poate aduce pentru a ne face vieţile mai uşoare şi pentru a ne lăsa pe noi oamenii, să ne concentrăm pe activităţile de bază şi să avem mai mult timp pentru o viaţă echilibrată.

BM: Oferiţi-ne un sfat pentru clienţi şi parteneri pentru ca inovaţia să fie implementată mai uşor.

Kostas Fiakas: Sfatul este să lucreze în continuare, să ofere rezultate, să facă parteneriatele şi coaliţiile potrivite, să înţeleagă faptul că one man show este un concept care nu mai există în prezent - trebuie să fim în parteneriate, în ecosisteme, să ne deschidem ochii şi, în mod cert, aceasta este modalitatea prin care putem ajunge într-o poziţie bună în economia globală - sky is the limit.

BM: Dle. Neacşu, înainte să deschidem discuţia despre inovaţie, spuneţi-ne mai multe despre compania pe care o reprezentaţi.

Adrian Neacşu, Frigotehnica: Frigotehnica este o companie cu experienţă şi istorie de 70 de ani în România, este o companie care prestează servicii în domeniul instalaţiilor frigorifice, foloseşte echipamente şi componente de la furnizori şi parteneri din ţară şi străinătate, ne lăudăm cu faptul că suntem lideri în Bulgaria, Ucraina şi am avut proiecte şi în Cehia, Slovacia şi Germania. Anul acesta ne-am propus o cifră de afaceri de 26 de milioane de euro doar în România, iar cifra de afaceri pe întreg grupul se ridică undeva la 29 de milioane de euro; tot grupul suntem undeva la 220 de angajaţi.

„Din punctul meu de vedere, o companie are nevoie de două lucruri - are nevoie de resursa umană şi de finanţare. Resursa umană, oamenii, trebuie să fie deschişi, proactivi, noi lucrăm într-o industrie cu specific tehnic şi unde este nevoie să ţinem clar pasul cu inovaţia şi tehnologia. Cel de al doilea element de care este nevoie, finanţarea, îţi oferă practic libertatea de a accesa inovaţia şi se dovedeşte a fi un asset destul de important în aplicarea inovaţiei.”

Adrian Neacşu, general manager Frigotehnica

BM: Este o companie mare, prin urmare am să vă întreb cum se desfăşoară inovaţia într-o astfel de companie şi în domeniul pe care îl reprezentaţi?

Adrian Neacşu: Noi mergem pe două tipuri de inovare - în primul rând, mergem pe linia de inovare tehnologică şi inovare a proceselor interne de lucru. Prin inovarea tehnologică încurajăm trecerea cât mai rapidă de la freonii de lucru clasici la soluţiile prietenoase cu mediul. De asemenea, ne concentrăm şi pe soluţii tehnice ce au ca ţintă economisirea de energie electrică. De asemenea, pentru consumul de energie optimizat al instalaţiilor noastre frigorifice folosim şi propunem clienţilor ultimele soluţii apărute în piaţă - bineînţeles, efectuăm setările indicate de furnizori şi le adaptăm împreună cu echipele noastre din teren.

BM: Nu pare o misiune uşoară - îl invităm în discuţie şi pe Ionuţ Bindea, investment manager la Roca X – să ne spună cum vede inovaţia având în vedere că Roca recunoaşte ideile inovatoare şi le şi susţine? Cum susţineţi inovaţiile din România şi companii inovatoare precum Frigotehnica?

Ionuţ Bindea, Roca X: Am să pornesc de la ceea ce aţi spus mai devreme, „Innovate or Die”. Noi considerăm că trăim din ce în ce mai mult într-o epocă în care acel creative disruption este din ce în ce mai real. Din punctul nostru de vedere, nu discutăm despre „dacă” inovăm, ci despre „când” inovăm. Am observat din experienţa noastră că acele companii care nu îmbrăţişează inovaţia vor dispărea de pe piaţă cu certitudine şi vor lăsa loc celor mai inovatoare companii.

Pornind de la această idee, Roca susţine inovaţia în companiile din portofoliu prin trei piloni principali - knowledge, capital şi skin in the game. În ceea ce priveşte cunoştinţele pe care le oferim companiilor, trebuie să menţionez şi ideea de sinergie - sinergiile între companii şi transferul de cunoştinţe de la Roca către companiile din portofoliu şi între companiile din portofoliu.

De exemplu, suntem într-un proces de eficientizare operaţională în toate companiile prin adaptarea de noi procese tehnologice şi noi modalităţi de măsurare a rezultatelor - suntem în proces de discuţii cu mai mulţi potenţiali parteneri pentru a trece la formula de Industry 4.0 acolo unde aceasta se pretează în companii şi încercăm, pe cât posibil, să promovăm tot ce este eficient pentru fiecare companie în parte, dar nu pe o idee de „one pitfall” pentru că „one pitfall” nu se aplică.

Al doilea palier este cel de capital - în primul rând trebuie să plecăm de la premisa că orice upgrade, orice soluţie inovativă trebuie ca într-un final să aibă un payback şi să se plătească practic singură - pornind de aici, ideea de capital se transformă într-un bridge până la momentul în care această soluţie ajunge la rezultate. Al treilea element cu care venim în companie este cel de „Skin in the Game”, adică de partnership, de parteneriat cu antreprenorul care a fondat compania, care trebuie să aibă viziune din punctul nostru de vedere şi cu care stabilim un parteneriat de win-win, lose-lose şi împreună trecem prin toate etapele inovaţiei.

Nu discutăm despre «dacă» inovăm, ci despre «când» inovăm. Am observat din experienţa noastră că acele companii care nu îmbrăţişează inovaţia vor dispărea de pe piaţă cu certitudine şi vor lăsa loc celor mai inovatoare companii.”

Ionuţ Bindea, investment manager RocaX

BM: Cum alegeţi proiectele pe care vreţi să le finanţaţi?

Ionuţ Bindea: Există trei direcţii în care ne uităm atunci când ne gândim dacă să investim sau nu într-o companie - în primul rând ne uităm la antreprenorul cu care ne parteneriem - dacă avem un antreprenor cu care să stăm de aceeaşi parte a mesei şi nu de părţi diferite ale mesei, atunci sky is the limit, aşa cum spunea şi antevorbitorul meu.

Apoi, ne uităm la produs şi la piaţă pentru că sunt esenţiale pentru dezvoltarea companiei - dacă partenerul şi produsul sunt de calitate, atunci ne uităm la companie fiindcă orice companie poate să crească dacă are aceste prime ingrediente.

Unul dintre elemente - dacă e să revenim şi la tema de astăzi, pe care le căutăm într-un antreprenor, este să fie deschis să îmbrăţişeze inovaţia, să fie deschis să vadă în viitor şi să caute acele soluţii out of the box, să nu rămână închistat în aşa se face sau aşa făceam până acum - şi să vadă potenţialul.

BM: Dle. Marius Ghenea, cum vedeţi dvs. inovaţia după atât de multă experienţă în domeniu - aţi început într-o perioadă în care cuvântul nu era pe buzele tuturor în România?

Marius Ghenea, Catalyst Solutions: Într-adevăr, în anii '90, s-a vorbit destul de puţin despre inovaţie, iar în continuare, şi în prezent cred că există diverse confuzii cu privire la inovaţie, cel puţin în relaţie cu creativitatea şi procesele creative.

În realitate inovaţia înseamnă execuţie, înseamnă implementare, înseamnă ducerea la bun sfârşit a unor concepte sau punerea în practică cu succes a unor proiecte inovative şi, din acest punct de vedere, ca investitor, antreprenor în serie, investitor în venture capital, am încercat să fac inovaţie şi să stimulez inovaţia acolo unde am putut.

Se vorbea la început despre studiile cu privire la inovaţie în România, respectiv în alte ţări din Europa şi, într-adevăr, pe studiile comparative recente, România este pe unul dintre ultimele locuri, dacă nu chiar pe ultimul loc în ceea ce priveşte inovaţia, dar aici sunt câteva componente pe care ar trebui să le menţionăm.

De multe ori, antreprenorii români fac inovaţie fără să îşi dea seama că o fac şi perioada de pandemie ne-a demonstrat chiar aceasta - că facem inovaţie fără să realizăm acest lucru - până la urmă inovaţie înseamnă o îmbunătăţire de produse, procese, sisteme de a face business, chiar dacă acestea nu sunt revoluţionare, nu sunt cele care schimbă paradigme de business, ci doar aduc îmbunătăţiri discrete şi continue ale produselor, serviciilor existente şi, evident, ale proceselor, sistemelor, pe baza cărora funcţionează companiile.

Într-un an ca 2020, toţi antreprenorii şi toate companiile a trebuit să facă inovaţie fiindcă cine nu a făcut inovaţie a murit pur şi simplu. Era tot aşa, un studiu recent apropo de antreprenori în zona de tehnologie în particular din care reieşea că mai mult de o treime dintre ei spuneau că 2020 a fost un an de pivotare - acest lucru înseamnă că se schimbă semnificativ produsul, serviciul sau diverse procese, sisteme şi metode de a face businessul. De asemenea, se poate schimba nu neapărat produsul, ci modul în care este el adresat pe piaţă.

Avem, spre exemplu, mai ales în zona noastră de activitate, de tehnologie, o mulţime de companii care fac cercetare dezvoltare, dar nu pot să aducă această cercetare dezvoltare înspre programele guvernamentale care asigură fie scutiri de taxe, fie granturi legate de cercetare dezvoltare pentru că nu există experţi care să certifice aşa ceva. Din acest punct de vedere, alte ţări raportează cifre mult mai bune pe inovare pur şi simplu pentru că încadrează mai bine procesele de inovare acolo unde ar trebui să fie încadrate - să nu uităm că inovare nu înseamnă neapărat ceea ce se întâmplă în companiile mari - în corporaţii - parte din procesele de inovare se desfăşoară în mod continuu, constant, în companiile mici şi mijlocii, companii în care noi cu fondul Catalyst România, atât cu fondul I, cât şi cu fondul II, investim.

BM: Dle Neacşu, cum a fost influenţată Frigotehnica de pandemie - mai cu seamă prin prisma oportunităţilor pe care le-a adus această pandemie companiilor de peste tot?

Adrian Neacşu: Desigur că această perioadă, începând cu lunile martie-aprilie, cumva ne-a direcţionat către locul în care să mergem şi să facem progrese în ceea ce înseamnă digitalizare spre exemplu, noi, acum, folosim aplicaţii care ne permit să avem acces practic din orice loc, în orice moment, acces la informaţie în timp real şi acest lucru a reieşit odată cu această situaţie şi cu această criză sanitară. Modificarea de care spuneam, referitoare la activitatea noastră, a fost în zona aceasta de digitalizare, la începutul anului ne-am propus să inovăm şi procesul de lucru, în sensul de a lucra în BIM (Building Information Modeling), care ne va ajuta să avem o proiectare mai riguroasă, o coordonare mai bună între specialităţi, erori mai puţine.

BM: Au fost mai multe proiecte inspirate în mod evident de contextul pe care îl trecem - cele de proiecte inovatoare?

Ionuţ Bindea: Au fost proiecte interesante şi challenging tocmai datorită proiectelor pe care le-am avut în acest an, în companiile din portofoliul nostru, absolut partea de digitalizare a fost o prioritate - a fost o necesitate, care oricum era planificată. Aşa cum vă spuneam, ne îndreptăm cu paşi repezi spre zona de industry 4.0, în toate companiile şi în zona de eficientizare, încercăm să implementăm în companii cât mai multă digitalizare în activitate şi, mai ales, în toate palierele de activitate, chiar suntem foarte interesaţi în  a introduce IT-ul în zona de producţie, este un plus.

BM: Ce contează cel mai mult atunci când reprezentantul unei companii solicită finanţarea sau mergeţi dvs. către ei?

Ionuţ Bindea: Contează în primul rând ca persoana cu care ne aşezăm la masă să aibă aceleaşi valori ca şi noi, să avem aceeaşi viziune, să aibă o dorinţă internă de a se parteneria şi să fie pregătit pentru a se parteneria cu tot ce înseamnă asta - parteneriatul înseamnă să pui la masa ta un străin la început, dar să înţeleagă că împreună putem face mai mult decât singuri şi dacă aceste elemente sunt acolo, atunci trecem la pasul următor, unde ne interesează foarte mult potenţialul.

Ne uităm la potenţialul companiei, nu la unde este ea astăzi şi problemele pe care le-ar avea compania - suntem la origini specializaţi în zona de distress - ne uităm cu mult interes la cum se face turnaround în companiile cu probleme, dar şi la cum se poate face scalare - venim şi punem capital exact în această zonă de creştere pentru a da un boost companiilor.

BM: Dle Ghenea, care sunt criteriile pe care pariaţi la Catalyst când alegeţi ce companii să finanţaţi?

Marius Ghenea: În primul rând, cred că orice investitor, orice fond de investiţii, trebuie să îşi definească o strategie de investiţii - aceasta cuprinde sectoare, priorităţi, stadii de dezvoltare ale companiilor - pentru noi, lucrurile sunt simple, noi vrem să facem ceea ce ştim, am făcut deja acest lucru în primul fond şi am demonstrat deja randament şi succes pentru investitorii noştri; în primul fond, avem un portofoliu frumos de 10 companii, în al doilea fond intenţionăm să mai investim în 15-16 companii - toate acestea au fost şi vor fi din domenii tehnologice, respectiv companii care produc tehnologie sau care se bazează substanţial pe tehnologie, ceea ce noi numim, tehnology companies şi technology enabler services.

În ceea ce priveşte stadiul de dezvoltare a companiiilor, părerea mea este că nu poţi să investeşti şi în companii care sunt la început de drum, dar şi în companii care sunt foarte târziu în stadiile lor de dezvoltare - pentru că sunt pentru că sunt ipostaze diferite - aşa că noi ne-am orientat către zona aceasta de early stage, de companii care nu sunt evident doar la stadiul de start-up înainte de a genera venituri, înainte de a avea un produs validat pe piaţă, dar care sunt în stadiul acela iniţial de dezvoltare în care au atins o minimă tracţiune pe piaţă - aşadar au demonstrat produsul, fie pe piaţa românească, fie pe piaţa internaţională.

Ne uităm la oameni, la echipe, în general apropo de companiile în care investim, cu puţine excepţii ele sunt fondate şi construite de echipe de antreprenori - nu de antreprenori solitari - eu personal am fost mereu un susţinător al antreprenoriatului în echipă pentru că asta înseamnă premise mai bune de succes în business. Ce mi se pare absolut spectaculos şi este o chestiune demonstrată de multe companii din România, inclusiv din portofoliul nostru, este că noi realizăm rezultate pe plan internaţional în ceea ce priveşte creşterea valorii companiilor, cu investiţii mult mai mici decât cele care se fac în occident în companii asemănătoare cu ale noastre - Cum reuşim asta? Există talent nu doar în zona de IT, ci din ce în ce mai mult în zona de management general şi de project management, oamenii sunt foarte motivaţi şi foarte serioşi; nu în ultimul rând, oferim costuri relativ mai mici pentru diverse tipuri de servicii, de activităţi în România faţă de ceea ce ar plăti o companie asemănătoare în Vestul Europei. Există acest mit neplăcut despre România cum că am avea o productivitate scăzută, în măsura în care aşa ceva ar putea să fie adevărat pentru activităţile de business tradiţionale, dar şi aici trebuie să luăm în calcul capitalul investit fiindcă nu putem să ne uităm doar la munca brută - trebuie să vedem şi cât de capitalizate sunt companiile româneşti pentru a putea să evaluăm într-adevăr productivitatea muncii pe piaţa locală, dar pot să vă spun şi este o chestiune demonstrată de faptul că numeroase ţări mult mai dezvoltate decât România sunt foarte interesate să facă outsourcing în România. Acest lucru înseamnă că, pe lângă elementele de cost, ei pun semn de preţuire în România şi pentru productivitatea muncii şi pentru rezultatele dezvoltărilor de proiect din România. Din punctul nostru de vedere este extraordinar că asemenea companii de outsourcing generează oameni bine pregătiţi, manageri cu experienţă în România care apoi pot să devină antreprenori şi pot să dezvolte propriile proiecte, de obicei tot în zona de tehnologie, tot în zona de IT, iar acest tip de fondator este genul de fondator care alături de investitori de calibru şi investitori cu experienţă, pot să genereze proiecte extraordinare de dezvoltare tehnologică în România, care ajung să atingă scară internaţională, scară globală. România este pe locul 2 în UE ca procent din PIB generat de IT, asta însemnă inclusiv outsourcing.

Există talent nu doar în zona de IT, ci din ce în ce mai mult în zona de management general şi de project management, oamenii sunt foarte motivaţi şi foarte serioşi şi, nu în ultimul rând, sunt costuri relativ mai mici pentru diverse tipuri de servicii, de activităţi din România faţă de ceea ce ar plăti o companie asemănătoare în Vestul Europei.”

Marius Ghenea, managing partner, Catalyst Solutions

BM: Cât de greu este să găsiţi timpul pentru idei inovatoare, dle Neacşu?

Adrian Neacşu: Din punctul meu de vedere, o companie are nevoie de două lucruri - are nevoie de resursa umană şi de finanţare. Resursa umană, oamenii, trebuie să fie deschişi, proactivi, noi lucrăm într-o industrie cu specific tehnic şi unde este nevoie să ţinem clar pasul cu inovaţia şi tehnologia. Cel de al doilea element de care este nevoie, finanţarea, îţi oferă practic libertatea de a accesa inovaţia şi se dovedeşte a fi un asset destul de important în aplicarea ei. Amintesc în acest sens faptul că am avut susţinerea partenerilor noştri de la fondul de investiţii Roca, am reuşit să scăpăm de presiunea finanţării şi aceasta ne-a dat libertatea să ne dezvoltăm pe mai multe direcţii - am reuşit să facem investiţii noi - a fost şi o schimbare de mentalitate, odată cu acest parteneriat, schimbare de organigramă, am reuşit să extindem echipa de management la un management integrativ, de asemenea am reuşit să facem un plan strategic de dezvoltare a companiei pe care îl urmărim şi în implementarea căruia deja vedem că sunt evoluţii - este deja o evoluţie.

BM: Ce finanţare aţi atras şi ce procent din aceasta este direcţionată către digitalizare?

Adrian Neacşu: Vorbim despre un credit în valoare de 3 milioane de euro, ca finanţare nu pot spune care ar fi bugetul pentru direcţia inovare fiindcă noi, cumva, le facem treptat, la fiecare început de an ne setăm anumite priorităţi şi, în funcţie de necesităţi, ajungem în zona în care putem să accesăm mai multe programe - putem să modificăm priorităţile şi în timpul anului, dacă într-adevăr ideile din partea colegilor sunt susţinute, noi luăm deciziile împreună, dacă găsim o idee care este într-adevăr bună şi credem că merită să mergem în continuare cu ea, mergem înainte.

BM: Dle Ghenea, fiindcă aţi menţionat că ideile inovatoare sunt stimulate de criză, suntem în criză?

Marius Ghenea: Suntem într-adevăr în criză, aceasta nu este conştientizată de multe dintre companii şi de majoritatea populaţiei, dar au fost tot felul de procese, de lucruri din economie care au suferit disrupţii majore în 2020 şi asta generează anumite efecte - activitatea economică a unor sectoare a scăzut semnificativ în 2020, la fel cum în domeniul nostru, din tehnologie, mai multe companii au fost stimulate să îşi crească activitatea - şi probabil aşa va fi şi în 2021, dar revenind la situaţia de ansamblu, suntem şi vom fi într-o criză, este foarte important cum se vor poziţiona companiile, clienţii şi consumatorii în 2021 - deocamdată nu am văzut ca fiind manifestă această criză pentru că, în anumite pieţe, precum România, au fost oferite sume semnificative de bani ca ajutoare de criză, partea de cashflow a fost asigurată - interesant în România este că deşi Guvernul nu a făcut mare lucru pentru asigurarea cashflow-ului companiilor afectate, se pare că în ansamblu nu s-a simţit foarte mult.

Doar cu talentul şi inspiraţia nu vom ajunge nicăieri

„Doar cu talentul şi inspiraţia cu siguranţă nu vom ajunge nicăieri. Este incredibil de important să îi luăm pe antreprenorii români din tehnologie sau din orice domeniu doriţi şi să începem să îi matchuim în roadshow-uri în care oamenii noştri pot învăţa de la modele de succes din afară.”  

Ionuţ Stanimir, director de marketing la BCR şi cofondator InnovX

BM: Cum stă România la capitolul inovaţie prin prisma antreprenorilor cu care aţi discutat voi de-a lungul timpului şi prin prisma acestui proiect, InnovX?

Ionuţ Stanimir, BCR: Discuţia despre inovaţie este extrem de importantă pentru România, pentru Europa şi pentru întreaga lume în momentul actual fiindcă trebuie să spunem un lucru foarte clar - suntem la o răscruce de drumuri în momentul acesta, iar această răscruce priveşte mai multe opţiuni pe care le avem în faţa noastră. În mod clar, facem o trecere de la o economie mai industrială către una a serviciilor şi tehnologiei. În mod clar, această trecere va influenţa mai mult decât revoluţiile industriale precedente societatea, omul şi chiar statul. În mod clar această revoluţie ţine şi de schimbarea abilităţilor de care avem nevoie, de la firme, de la oameni, de la  manageri de sistem - că sunt ele sisteme economice sau sociale, putem discuta. Atunci, pentru noi, împărţim tabla în două şi avem câteva avantaje şi dezavantaje.

Avantajele - la un moment de restart, toată lumea porneşte din nou, ceea ce înseamnă că avem ocazia să recuperăm anumite decalaje într-un mod foarte accelerat. Un al doilea avantaj pomeneşte evoluţia noastră ca societate care a făcut ca noi să fim rezistenţi, creativi, să căutăm soluţii, să avem gândire combinatorică, să fim însetaţi de succes şi de reuşită şi să ne vină uşor să ardem etape.

Partea de dezavantaje se referă la toate cărămizile pe care se construieşte - acceleratoare, incubatoare, un anumit sistem de educaţie, un anumit ecosistem de investitori, un anumit tip de politică la nivel de stat şi avantaje pentru cei care investesc în tehnologie. Pornind de la aceste lucruri, putem să vedem ce funcţionează, ce nu funcţionează şi putem să luăm măsuri foarte rapid.

Noi, cei de la BCR, am lansat InnovX, acceleratorul de business dedicat companiilor din tehnologie, cred că în momentul acesta avem deja peste 50 de companii din tehnologie accelerate, iar soluţiile cu care cei care doresc să vină în accelerator sunt foarte diverse, arătând că de fapt potenţialul pentru a retehnologiza România este foarte mare, de la agricultură, la property management, la fintech, la sateliţi de joasă şi medie înălţime, la sisteme de nutriţie, la sisteme în healthcare, efectiv nu există domeniu major în care un start-up din tehnologie să nu se fi prezentat pentru accelerare, ceea ce mă face pe mine personal să fiu foarte încurajat de evoluţia sistemului de aici, din România.

BM: Cum vezi inovaţia din România anul acesta, Victor?

Victor Iancu, KPMG România: Cred că depinde de perspectivele fiecăruia, este clar că ceea ce s-a întâmplat anul acesta a condus şi va conduce la transformări radicale, în foarte multe domenii, în unele mai accentuate decât în altele. Cred că pandemia oferă acum un mediu mult mai propice pentru inovare pentru că în spatele oricărei mişcări inovative se află o problemă, se află o nevoie, o necesitate. Slavă Domnului, ceea ce s-a întâmplat în ultimele 9 luni a creat destule probleme şi destule nevoi, astfel încât, dacă eşti foarte atent şi concentrat la ceea ce se întâmplă în jurul tău, descoperi modalităţi de a inova foarte mult. Cu cât această nevoie este mai stringentă, mai apăsătoare, cu atât soluţia inovatoare va avea tracţiune şi îşi va demonstra valoarea pe piaţă.

Aşadar, oportunităţi există, însă aici depinde de cât de capabili suntem şi de cât de concentraţi suntem să depistăm aceste oportunităţi - noi, chiar în momentul lockdownului am făcut studiul nostru de customer experience în care am testat percepţia clienţilor cu brandurile cu care interacţionează şi ceea ce am observat acolo, la nivel transformaţional, este că am văzut foarte clar modul în care clienţii şi-au schimbat dramatic anumite zone la nivel de valori, la nivel de percepţie, la nivel de perspective şi am observat, în acelaşi timp, două mari categorii de organizaţii - unele care erau deja pregătite să acţioneze şi să asigure continuitatea businessului pe canale digitale atunci când, din motivele izolării fizice, contactul fizic nu a mai putut fi susţinut şi organizaţii care nu au avut această capacitate sau, dacă au avut-o, interacţiunile pe digital nu au fost suficiente astfel încât să susţină această interacţiune.

Ei bine, din această perspectivă este clar că au fost oganizaţii care au inovat înainte ca un astfel de şoc să se întâmple, vedem organizaţii care s-au repliat foarte repede şi intră masiv şi depun eforturi foarte mari în zona de digital, dar, şi aici este semnul de întrebare pe care îl am, având contact cu foarte multe firme mici, mari, mijlocii - există şi organizaţii care sunt în negare - există organizaţii care în acest moment se aşteaptă ca după ce acest vaccin îşi va demonstra eficienţa, după ce lucrurile vor reintra în normal, se aşteaptă ca totul să revină la realitatea lui 2019 primăvara. Ori acest lucru este un pericol pentru că, dacă ne-au demonstrat ceva aceste 9 luni, este că nimic nu va mai fi la fel. Faptul că nu conştientizăm că lucrurile se schimbă şi că se schimbă atât de repede - cred că este un pericol foarte mare, inclusiv pentru această zonă a posibilităţii de a inova.

„Cred că pandemia oferă acum un mediu mult mai propice pentru inovare pentru că în spatele oricărei mişcări inovative se află o problemă, se află o nevoie, o necesitate.”

Victor Iancu, director advisory KPMG România

BM: Care este profilul companiilor care conştientizează că lucrurile nu vor mai fi la fel?

Victor Iancu: Sunt organizaţii din toate sectoarele economice, sunt de peste tot - dacă ne uităm puţin la sectoarele care au fost afectate puternic, vedem organizaţii care s-au repliat imediat şi care şi-au regândit modelul de business - de exemplu, dacă ne gândim la HoReCa, care s-a numărat printre cel mai lovite din perspectiva aceasta, am văzut organizaţii care şi-au creat imediat flote, care s-au dus imediat în online şi şi-au regândit modelul de business probabil nereuşind să ajungă la acel nivel de performanţă de dinainte, dar cel puţin să menţină o linie de plutire până când lucrurile vor reveni, dar am văzut şi organizaţii care pur şi simplu nu au făcut nimic şi doar să aştepte ca această pandemie să se termine. Sunt organizaţii care au investit masiv în tehnologie şi în digitalizare şi BCR e una din ele, iar aceste organizaţii nu au făcut decât să capitalizeze pe ceea ce s-a întâmplat fiindcă aveau deja infrastructura, au reuşit să asigure clienţilor acea continuitate de interacţiune şi inclusiv să poată să îşi livreze serviciile, sigur, probabil, nu la acelaşi nivel de performanţă ca înainte, dar sigur aceste companii sunt câştigătorii ai acestor vremuri. În acelaşi timp, cei care în momentul de faţă îşi regândesc modelele de business, se uită şi fac ceea ce se numeşte horizon scanning, se uită să capteze care sunt semnalele mai puternice, mai puţin vizibile, să le agrege, să creeze echipe care să se ocupe de aşa ceva şi toate aceste insighturi să fie duse la cel mai înalt nivel de decizie în companie, acestea sunt organizaţiile care au şi vor avea capacitatea cea mai mare să inoveze în viitor. De ce, fiindcă sunt foarte aproape de ceea ce se întâmplă în realitate. Este important să fii foarte aproape de client, să înţelegi mediul în care evoluezi şi să înţelegi ce este la tine în curte - în momentul în care ai această imagine de ansamblu, ai şi posibilitatea să începi să inovezi, să vii cu soluţii, produse, adaptate pentru piaţă - care să aibă tracţiune şi care apoi să fie captate de către piaţă.

BM: Dvs., din rolul de vicepreşedinte al Genesis Property, spuneţi-ne în ce categorie aţi reuşit să vă clasaţi - în rândul celor care au reuşit să se adapteze sau în rândul celor care aşteaptă ca lucrurile să vină la normal.

Ştefan Tudos, Genesis Property: Dacă pot menţiona un aspect pozitiv al acestei conjuncturi, acesta este legat de inovare şi de nevoia de schimbare. Grupul nostru, chiar dacă este destul de tradiţional, avem parcul de birouri pentru companii multinaţionale, unde am fost cumva obişnuiţi cu inovarea de când am început acest business.

Am fost inovatori în 2004, am avut primul parc de birouri de clasa A pentru companii multinaţionale, Novo Park, apoi am continuat cu un pionierat pe partea de parcuri de birouri în zona de Vest cu Westgate Park, unde am implementat şi conceptul de coliving, care în 2007-2008 nu era atât de cunoscut pe piaţa de real estate - un spaţiu cu 1.000 de unităţi locative şi cu partea de coworking - grupul nostru a inovat în permanenţă şi am încercat să venim cu soluţii pentru chiriaşii noştri care sunt multinaţionale cu nevoi sofisticate în ceea ce priveşte partea lor de birouri.

Concret, însă, în partea de criză, a apărut ca urmare a acestei pandemii o problemă de încredere, după cum toţi vedem se lucrează foarte mult de acasă, există o neîncredere în spaţiile de birouri, în siguranţa de a te întoarce la birou în colectiv şi noi am venit aici cu o soluţie pe care am lansat-o în luna iunie după trei luni de muncă. Este vorba despre un nou standard, IMMUNE Building Standard, care adresează exact această nevoie, de a da încredere că mediul de lucru din clădirile de birouri este un mediu sigur din punctul de vedere al sănătăţii angajaţilor - a fost o iniţiativă care a avut un impact extrem de mare, nu doar în România, ci la nivel global, subiectul fiind preluat de publicaţii precum Wall Street Journal, Financial Times, Sky News, am creat mult interes la această iniţiativă fiindcă am găsit o soluţie la o problemă extrem de importantă şi de actuală - Cum ne asigurăm că mediul de lucru din clădirile de birouri este un mediu sănătos şi sigur pentru angajaţi?

„Românii sunt o naţiune creativă, o naţiune care găseşte soluţii la probleme şi are o gândire outside the box, este cumva un mesaj pe care ni-l transmit majoritatea companiilor multinaţionale cu care lucrăm din România.”

Ştefan Tudos, vicepreşedinte, Genesis Property

BM: Cum v-a venit ideea şi cât de greu este să lansezi o astfel de idee pe pieţele globale?

Ştefan Tudos: Românii sunt o naţiune creativă, o naţiune care găseşte soluţii la probleme şi are o gândire outside the box, este cumva un mesaj pe care ni-l transmit majoritatea companiilor multinaţionale cu care lucrăm din România şi din acest motiv - pentru că angajaţii români nu se blochează atunci când apare o problemă, dimpotrivă, o iau ca pe o provocare şi reuşesc să aducă nişte soluţii în care angajaţi din alte ţări nu ar avea această flexibilitate mentală şi abordare creativă. În acest context, şi proprietarul Genesis Property, liderul grupului nostru, Liviu Tudor, cred că este un fel de Chief Innovator Officer în compania noastră - dumnealui întotdeauna urmăreşte cele mai noi tendinţe în ceea ce priveşte partea de office, de real estate şi dumnealui a sesizat extrem de bine problema aceasta de încredere şi a venit cu o soluţie care în acel moment cumva nu era oferită de alt grup - de altă societate în piaţă - prin urmare impactul a fost extrem de pozitiv şi în prezent suntem în discuţii cu companii şi proprietari din Statele Unite, Dubai, Singapore, pentru implementarea standardului nostru în clădirile lor de birouri - chiar recent am semnat cu unul dintre grupurile cele mai mari de project management, de design şi arhitectură de la Londra, am certificat clădirea lor de acolo cu noul standard IMMUNE. Nu e foarte greu să promovezi un produs în momentul în care există o nevoie extrem de mare pentru produsul respectiv în piaţă şi produsul respectiv răspunde anumitor îngrijorări importante ale companiilor. În primul rând sănătatea este pe primul plan, nu poţi să fii productiv dacă nu eşti sănătos, iar din punctul acesta de vedere a fost extrem de bine primit standardul - asta nu înseamnă că nu a implicat o muncă enormă în cadrul grupului nostru, cu o echipă multidisciplinară, de specialişti, pe partea de arhitectură, de proiectare, iar rezultatele muncii se văd.

BM: Ionuţ Stanimir, sunt într-adevăr românii mai creativi sau mai plini de idei decât alte naţii, vedeţi acest lucru în rândul antreprenorilor cu care lucrezi la InnovX?

Ionuţ Stanimir: Sunt extrem de creativi, extrem de flexibili, gândesc lateral, sunt însetaţi de succes, nu au nicio problemă să sară etape, nicio problemă să se pună cu goliaţii, să meargă de la 0, la infinit - avem genul acesta de exemple. Am terminat 30 de secunde de vorbit încurajator şi voi începe să vorbesc foarte realist - doar aceste skilluri nu sunt de ajuns - trebuie neapărat să vorbim despre asta. Voi cita un prieten de al meu, fondator al unui start-up şi care îmi povestea că irlandezii îi spuneau - „Voi românii sunteţi «mobiliaţi» cum nu am văzut pe nimeni. La nivel de organizare şi de planificare comercială nu am văzut pe nimeni care să fie atât de prost organizat.” - cred că trebuie să vorbim foarte serios despre asta. Până la urmă, un business trebuie organizat, trebuie să aibă gândire modulară, pe etape, să vedem unde ajungem într-un an, în trei ani, ce se întâmplă în momentul în care căutăm o investiţie, care este value proposition pe care o facem clienţilor sau investitorilor - asta ţine de o maturitate  a businessurilor care pornesc de la o idee extraordinară şi rezistă 3-5-10-15 ani şi avem timp să învăţăm lecţiile de management. Doar cu talentul şi inspiraţia cu siguranţă nu vom ajunge nicăieri - hai să vedem ce ne trebuie pentru asta - pentru noi răspunsul acestui tip de provocare este întotdeauna expunerea - adică este incredibil de important să îi luăm pe antreprenorii români din tehnologie sau din orice domeniu doriţi şi să începem să îi matchuim în roadshow-uri în care oamenii noştri pot învăţa de la modele de succes din afară. Roadshow este cuvântul de ordine, dacă avem antreprenori fantastici în tehnologie, hai să deschidem un birou de liaison în Silicon Valley, sponsorizat şi echipat de guvernul României sau de o asociere privată care să matchuiască antreprenorii de aici cu românii de succes de acolo, într-un fel de mentoring, eu nu cred că ar fi o problemă de timp şi disponibilitate.

Este incredibil de important să ardem aceste etape nu doar la nivel conceptual, de idee, dar şi la nivel de operaţionalizare. Avem români de succes peste tot în lume şi ideea este nu să îi aducem înapoi ca să îi descalăm ci să ne ducem noi după ei, să îi căutăm, să organizăm „o joi de tehnologie în Silicon Valley”, „Ambasada de tehnologie din Singapore” şi programe de R&D exchange cu antreprenorii din Tel Aviv - pentru mine este o reţetă simplă - expunere şi roadshow-uri.

BM: Victor Iancu, tu ce părere ai, ce trebuie adăugat creativităţii româneşti, astfel încât ideile noastre să devină globale?

Victor Iancu: Sunt cu totul de acord cu ceea ce spunea Ionuţ, da, românii sunt înzestraţi probabil şi genetic, şi istoric, facem de toate şi undeva, în gena noastră, avem acest spirit antreprenorial, dar da, avem nevoie de mai mult decât atât, creativitatea fără livrarea unei propuneri de valoare şi concretizarea respectivei propuneri este artă, dar în business trebuie să şi livrezi valoare, cineva trebuie să îţi cumpere produsul sau serviciul. Eu cred că - poate pare puţin condescendent - dar pe lângă creativitate, cred că în primul rând ar trebui să ne educăm puţin, să punem mâna pe carte, dar tot ce înseamnă aceste acceleratoare, oferă nişte oportunităţi extraordinare pentru oamenii care au idei şi în aceste hub-uri care sunt destul de multe şi au porţile deschise, antreprenorii pot să îşi umple aceste spaţii de cunoaştere, de relaţionare, în care să înţeleagă contextul mai global al posibilităţilor lor creative.

În acelaşi timp, trebuie să fim şi realişti, apropo de întoarcerea înapoi a celor care au revenit de pe alte pieţe - inovarea în România nu poate să fie mai sofisticată decât gradul de sofisticare a economiei noastre. Economia noastră nu are gradul de sofisticare a economiei Germaniei sau Statelor Unite, iar acest lucru se reflectă inclusiv în posibilităţile de a inova şi de capacitatea de a inova, precum şi în posibilitatea de a scala ceva. Scalarea ca piaţă nu este un etalon - în SUA se întâmplă acest lucru în mod plenar şi s-a adus exemplul Silicon Valley - aş pomeni de Coreea de Sud - ce au în comun toate aceste ţări în care inovarea este un mindset, o cultură, acolo cererea a fost statul, guvernul, atât în Silicon Valley, cât şi în Israel, totul a plecat de la o nevoie pe care guvernul a finanţat-o, aş duce puţin discuţia şi în partea aceasta - suntem într-adevăr conform European Innovation Scoreboard pe ultimul loc ca inovare - acela e un indice compozit, modul în care este construit este mai complex, poate nu suntem pe ultimul loc, dar nişte componente ale acelui indice au legătură cu statul, cu guvernele, care finanţează, care oferă platformele necesare astfel încât să impulsioneze acest mediu - nu despre asta este vorba, dar ceva trebuie să vină şi din zona aceea.