În condiţiile în care regimul fiscal din România se schimbă frecvent, iar reglementările în vigoare astăzi se pot modifica extrem de repede, doi antreprenori au decis să dezvolte un produs care să le facă viaţa mai uşoară altor businessuri. Ce soluţii aduc ei într-un mediu fiscal dominat de instabilitate?

Platforma FGO a fost lansată de Andrei Gogan şi Valeriu Filip în iulie 2017, în cadrul unui parteneriat cu SAGA Software, dezvoltatorii unui program de contabilitate din România, după un proces întins pe aproape doi ani, din care un an a durat realizarea procesului de integrare cu softul partenerilor de business. FGO a pornit iniţial strict ca o soluţie de facturare. Antreprenorii spun că au 5-6 competitori principali; de-a lungul anilor, însă, FGO s-a dezvoltat, devenind un sistem ERP (enterprise resource planning – n.red.) şi CRM (customer relationship manager – n.red.) destinat IMM-urilor.

Până la finele anului 2021, pe platformă erau înscrise deja aproape 70.000 de firme, cu un ritm anual de 10.000-15.000 de firme, „care pare să se menţină stabil fără nicio altă promovare decât canalele clasice de comunicare prin social media”, după cum spun cei doi. În prezent, pe FGO sunt înregistrate peste 74.000 firme. Platforma funcţionează sub umbrela i-Tom Solutions, o companie românească de software cu circa 25 de angajaţi, fondată în urmă cu peste 15 ani. Anul trecut, i-Tom Solutions a înregistrat la nivelul pieţei locale o cifră de afaceri de peste 4,1 milioane de lei şi un profit de 1,1 milioane.

De-a lungul timpului, FGO a dezvoltat mai multe produse proprii şi, pentru ca fiecare dintre acestea să ajungă la maturitatea necesară, a fost nevoie de doi, poate chiar trei ani şi de câte o investiţie de minimum 200.000-300.000 de euro, potrivit reprezentanţilor companiei. „Dacă ne referim la soluţia FGO, întreaga suită de aplicaţii care o alcătuiesc – access web plus mobil, integrări cu terţe platforme şi toată partea de administrare din backoffice – a fost lansată pe parcursul unui an calendaristic şi a presupus o investiţie de aproape doi ani de eforturi susţinute, atât de către noi, cât şi de partenerii de la SAGA Software. Am lucrat cu scopul de a oferi mijloace automatizate de preluare a datelor de la antreprenori, pentru a uşura munca lor şi a contabililor”, spune Andrei Gogan, cofondator. Dintre clienţii FGO, peste 60.000 îşi vând produsele şi în regim B2B. De asemenea, prin FGO au fost facturate până acum peste 700.000 de persoane juridice, 95% dintre acestea având sediul în România.

„Preluăm date despre facturi emise, încasări, facturi primite şi plăţi. Am calculat că doar prin integrarea FGO – SAGA şi preluarea facturilor am economisit undeva între 500.000 şi 1 milion de ore de muncă rezultate din dubla operare”, adaugă ei. Mai mult, pentru că recent a fost introdusă şi integrarea cu băncile prin standardul PSD2 şi citirea automată a extraselor bancare, combinate cu potrivirea automatizată a facturilor cu încasările şi plăţile, Andrei Gogan previzionează că economia de timp va fi de minimum 1 milion de ore anual. „Foarte probabil, cu mici excepţii, majoritatea firmelor înregistrate în FGO vor apela la funcţionalităţi de generare e-Factura şi, de ce nu, la automatizarea întregului proces pe care FGO îl pune la dispoziţie. Asta înseamnă că pentru o factură emisă, pe baza regulilor, raportarea se va putea face automat la ANAF fără nicio altă intervenţie din partea utilizatorului”. Mecanismele de generare facturi compatibile cu eFactura sunt incluse încă de la finalul lui 2021 şi sunt disponibile în mod gratuit tuturor firmelor, notează el.

Creşterea businessului, „la pachet” cu automatizarea

La rândul său, Valeriu Filip, cofondator al FGO, remarcă un trend clar: odată cu creşterea rulajului sau a cifrei de afaceri, companiile din portofoliu încep să folosească mijloace de automatizare: integrarea prin API (Application Programming Interface – n. red.) cu magazine online proprii, cu procesatori de plăţi (mobilPay, EuPlătesc), cu bănci prin PSD2 sau cu platforme de comerţ online precum eMAG sau CEL.ro. În platforma FGO, ritmul de investiţie pentru noi dezvoltări/funcţionalităţi este de 250.000 de euro pe an. „În companiile de software, investiţia principală sunt oamenii. Putem spune că acest nivel era acum 6-7 ani la peste 80% direcţionat în principal în dezvoltarea produselor; în prezent a scăzut în totalul ponderii cheltuielilor, dar chiar şi aşa, se menţine la peste 50%.” Antreprenorul spune că cei care folosesc serviciile şi produsele de tipul celor oferite de FGO se împart în două mari categorii: cei care sunt obişnuiţi să folosească instrumente digitale pentru nevoile businessului lor şi cei care încă se feresc de schimbarea procedurilor şi a modului de lucru, cel mai probabil din cauza faptului că nu cunosc beneficiile unei astfel de platforme şi/sau nu înţeleg că totul este securizat şi confidenţial. „Din păcate, cei din prima categorie sunt mai puţini. Estimarea noastră este că noi şi ceilalţi competitori din domeniu ne adresăm unui segment mai mic de 40% din totalul pieţei.”

Valeriu Filip, cofondator, FGO: „Orice schimbare legislativă presupune un grad de reactivitate a mediului de afaceri şi, fără obiec-tive clare urmate de proceduri şi norme de implementare transparente, este discutabil că  aceste schimbări vor fi urmate sau că gradul de conformare va fi unul mulţumitor.”

Următorul obiectiv: pieţele externe

Pe termen scurt, reprezentanţii businessului spun că au în vedere dezvoltarea unor direcţii noi prin integrarea unor algoritmi de inteligenţă artificială, care vor putea asista utilizatorii în administrarea afacerii lor, iar pe termen mediu vizează lansarea pe pieţe externe a unui produs particularizat pentru firmele care oferă servicii, în special de tip abonament. La nivel european, antreprenorul spune că Italia a fost prima ţară care a adaptat la specificul naţional cerinţa facturării electronice încă din 2014, anul în care a fost emisă directiva europeană 55/2014, care viza în principal facturarea B2G (business to government – n. red.). „Din 2019, sistemul a devenit obligatoriu şi pentru B2B. Modelul din Italia a fost preluat de România, dar şi de Polonia. Slovacia implementează şi ea în prezent un sistem de facturare electronică B2G, urmând ca acesta să se extindă de la începutul lui 2023 şi pentru B2B si B2C.” În prezent, explică Andrei Gogan, 13 state din Europa folosesc sisteme de facturare electronică sau au intenţia de a adopta unul.

România, „împinsă” spre adoptarea noilor măsuri

„După cum poate bănuiţi, viteza de implementare în România este uşor ameţitoare, din motive ce ţin de lipsa de viziune şi de pregătire din timp. Autorităţile de la noi s-au trezit într-o procedură de infringement în anul 2019 şi doi ani mai târziu au lansat intempestiv proceduri, nomenclatoare, norme şi obligaţii”, susţine Valeriu Filip. Deşi specificaţiile necesare integrării la ANAF sunt publicate de câteva luni, completează antreprenorul, „nici în acest moment, noi de la FGO, încercând să înţelegem anumite aspecte sau să le validăm, nu reuşim să găsim susţinere din partea celor care dezvoltă sistemul e-Factura”. În ciuda acestor piedici, el spune că businessul pe care îl reprezintă a reuşit integrarea sistemului cu sistemul ANAF, iar firmele care s-au autorizat la ANAF înainte de 01.07.2022 vor putea urca automat aceste documente în format e-Factura.

Începând cu 1 iulie 2022, explică el, orice factură emisă de către o persoană juridică din România, fie către o instituţie a statului, fie către o altă persoană juridică, dar care conţine produse din categoria de risc este obligatoriu să fie raportată la ANAF în sistemul e-Factura. „La FGO am izolat aproape 900 de categorii de produse, plecând de la reperele comunicate în ordinul ANAF anterior amintit; această listă se regăseşte în platforma noastră şi poate fi folosită de antreprenori pentru validare şi verificare, respectiv pentru maparea informaţiilor care se vor putea duce în raportarea e-Factura.” Deşi nu este clar ce beneficii va aduce această modificare companiilor, speranţa autorităţilor este că sistemul e-Factura va funcţiona ca o lupă cu care se vor putea orienta mai uşor şi vor putea combate mai bine evaziunea fiscală din România, crede antreprenorul. „După cum probabil ştim deja, orice schimbare legislativă presupune un grad de reactivitate a mediului de afaceri şi, fără obiective clare urmate de proceduri şi de norme de implementare transparente, este discutabil că aceste schimbări vor fi urmate sau că gradul de conformare va fi unul mulţumitor”, încheie el.