Media industriala Dow Jones a urcat in tranzactiile de luni cu 0,1%, inchizand sedinta la 11.005,97 puncte, cel mai inalt nivel din septembrie 2008 incoace, cand a inchis la 11,143,13, scrie CNN. Cresterea intervine la capatul a sase saptamani bune consecutiv - justificate de un relativ optimism in privinta redresarii economiei SUA - cu o singura coborare sub pragul de 10.000 de puncte, la 8 februarie. Vinerea trecuta, indicele depasise 11.000 de puncte, insa doar pentru scurt timp, nereusind sa reziste la acest nivel. Performantele de acum raman totusi foarte departe de recordul din octombrie 2007, de 14.164,53 puncte, adauga AP.

Moneda europeana a castigat, la randul sau, fata de dolar si lira sterlina. Luni, euro a castigat 1,5% fata de dolar, ajungand la 1,3672 dolari, respectiv 0,75% fata de lira, la 88,45 pence, conform BBC. Randamentele obligatiunilor grecesti pe doi ani au scazut de la peste 7% vinerea trecuta la 6,1%, reflectand perceptia pozitiva a investitorilor fata de gura de oxigen primita de Grecia de la Bruxelles. Pentru comparatie, obligatiunile grecesti aveau anul trecut un randament de 3%.

Liderii zonei euro au anuntat, duminica, termenii in care sunt dispusi sa contribuie la programul de sprijin pentru Grecia, conceput ca un pachet de asistenta financiara pe trei ani, in care statele eurozonei vor contribui cu pana la 30 de miliarde de euro in primul an, iar FMI ar urma sa asigure pana la 10-15 miliarde. Finantarea ar urma sa fie acordata la o dobanda de circa 5% pe an pentru un credit pe trei ani cu dobanda fixa - peste dobanda perceputa de FMI, dar sub nivelul de 7,5% cerut saptamana trecuta pe piata pentru obligatiunile grecesti. Contributia statelor la pachetul de finantare va fi proportionala cu cota lor de capital la Banca Centrala Europeana, ceea ce inseamna ca partea ce revine Germaniei va fi cea mai mare.

Grecia nu va face uz insa de mecanismul de creditare decat daca nu va putea obtine finantare de pe pietele de capital si daca va cere oficial activarea mecanismului. Un prim test in acest sens va avea loc astazi, cand Atena va vinde obligatiuni pe 6 si 12 luni in valoare de 1,2 miliarde de euro. Pana la sfarsitul lunii aprilie, guvernul elen trebuie sa faca rost de circa 11,5 miliarde de euro, ca sa-si poata plati datoriile ajunse la scadenta.

Necunoscuta, pentru piete, ramane insa felul cum se va implica FMI, dincolo de declaratia directorului executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn, ca "e gata sa se alature eforturilor" de sustinere a Greciei, printr-un acord stand-by "in suma ceruta de autoritatile elene". Morris Goldstein, fost oficial al departamentului de cercetare al FMI a declarat pentru Financial Times ca i se pare nefiresc ca Fondul sa nu aiba initiativa, adica sa intre intr-un aranjament ai carui termen au fost fixati de statele eurozonei. "Pare o incurcatura ciudata - daca un grup de state vor fixa conditiile pentru FMI, atunci ce sens mai are implicarea Fondului? Ar putea crea un precedent periculos", crede Goldstein. Aceeasi problema a precedentului se pune si pentru alte state din zona euro care s-ar putea confrunta cu dificultatea de a-si plati datoriile si ar apela la un gen similar de asistenta financiara.

De partea cealalta, din Grecia, lucrurile se vad cu un optimism moderat, iar dincolo de discursul oficial, chiar cu un oarecare resentiment. "Pe termen scurt, e o marja de respiro, dar pe termen mediu problema va reaparea", declara Yanis Varoufakis, profesor de economie la Universitatea din Atena, citat de BBC. "In cele din urma, in loc sa reprezinte o salvare, va fi un transfer net de avutie de la Atena catre Berlin", adauga Varoufakis, sugerand ca Germania, tara care va oferi cea mai mare parte din bani, ar putea sa se imprumute de pe piata, la dobanzi de 3%, cat se cere acum pentru obligatiunile germane, si apoi sa ofere sumele respective Greciei cu dobanzi de 5%.