Un articol publicat de ZF pe 11 august, cu titlul „Ceaţa în care lucrează bugetul de stat şi guvernul: Unde s-au angajat cei 7.300 de oameni noi din ultimul an? Cum să faci strategii şi să reduci cheltuielile când nu ştii cum îţi sunt distribuiţi angajaţii?”, aducea în prim plan o anomalie, aceea că, la nivelul guvernului, nu se centralizează pe nicăieri numărul de angajaţi din sectorul bugetar, structurat la nivel de judeţe. În material se mai menţiona şi faptul că răspunsul Ministerului de Finanţe la o solicitare transmisă de ZF pe 21 iunie cu răspuns pe 9 august a venit, de fapt, cu informaţii deja disponibile pe site-ul Finanţelor.

O zi mai târziu, după publicarea articolului, reprezentanţii biroului de presă ai Finanţelor mai trimit un e-mail, în care precizează că, „dintr-o eroare, nu am ataşat în e-mailul pe care vi l-am transmis situaţia pe judeţe privind evoluţia numărului de posturi ocupate la nivelul administraţiei publice locale şi centrale în perioada mai 2020 - mai 2021“. Deschid anexa – un fişier pdf cu un tabel scanat (celelalte fişiere, din ziua anterioară, erau în format Excel) – care îmi arată distribuţia pe judeţe a salariaţilor bugetari, doar că era doar distribuţia pe judeţe a celor 450.000 de bugetari din administraţia locală. Adică doar a unei treimi din totalul celor 1,2 milioane de bugetari din România.

Un Word, două Exceluri şi un PDF şi o „muncă“ de o lună şi jumătate arată că ministerul care gestionează banii ţării nu poate sau nu vrea să răspundă la o întrebare banală: „Care e structura celor 1,2 milioane de bugetari pe judeţe?“

„Nu se vrea unificarea bazelor de date, iar povestea cu digitalizarea e praf în ochi”, îmi scrie un funcţionar public. 

Unde este Revisalul pentru bugetari promis de fostul ministru al muncii Violeta Alexandru anul trecut, care a avut şi un proiect de ordonanţă de urgenţă? Dar unificarea bazelor de date promisă încă din 2011 de ministrul muncii de atunci, Sulfina Barbu? Dar promisiunea făcută de Raluca Turcan în martie, când a vorbit de unificarea bazelor de date privind salariaţii?

Şi mai mult decât atât: de ce mi-ar trimite cineva un răspuns parţial la o solicitare, dacă este clar că nu poate fi folosit la nimic pentru că nu oferă o imagine corectă şi completă? De exemplu, de ce ar fi relevant că 34.000 de funcţionari publici apar la categoria „administraţie publică locală“ în Bucureşti, dacă nu ştim şi câţi dintre cei 800.000 de funcţionari din „administraţia publică centrală“ lucrează în Bucureşti? În mediul privat, un director financiar poate spune în orice clipă câţi angajaţi are compania la Cluj, la Suceava, la Bucureşti şi ce cheltuială generează companiei. Iar astfel de informaţii sunt folosite în analize mai ample prin care se iau decizii de extindere a businessului sau de restrângere a acestuia, după caz. Dacă la stat nu se cunoaşte această structură banală a salariaţilor pe judeţe, atunci cum s-a luat decizia de extindere a organigramei cu 7.300 de angajaţi în ultimul an?