Donald Trump a extins termenul-limită pentru un acord de pace cu Iranul cu 10 zile, după ce îngrijorările tot mai mari privind criza din Orientul Mijlociu au dus la scăderi pe Wall Street, în cea mai slabă zi de la începutul conflictului, scrie FT.
Preşedintele SUA a scris joi, pe platforma sa Truth Social, că, la cererea Teheranului, „suspendă perioada de distrugere a centralelor energetice” până pe 6 aprilie, susţinând că negocierile pentru încheierea războiului sunt „în desfăşurare” şi „merg foarte bine”.
Postarea lui Trump, apărută la 11 minute după închiderea şedinţei de tranzacţionare de pe Wall Street, marchează cea mai recentă schimbare de poziţie a Casei Albe în războiul de o lună cu Iranul, preşedintele oscilând între escaladarea acţiunilor militare ale SUA şi deschiderea dialogului cu Teheranul pentru a încheia conflictul.
Decizia vine în contextul în care Pentagonul a ordonat desfăşurarea a mii de militari suplimentari în Orientul Mijlociu. Aceştia ar putea fi folosiţi în operaţiuni terestre în Iran, ceea ce ar reprezenta o escaladare majoră a implicării SUA şi ar tensiona şi mai mult regiunea.
Faptul că Trump a acordat mai mult timp negocierilor sugerează că este posibil să nu fie pregătit să îşi asume acest risc.
Pieţele asiatice au deschis în scădere vineri, dar au recuperat pe parcursul zilei. Indicele japonez Topix era în creştere cu 0,4% după-amiaza, iar indicele Hang Seng din Hong Kong era cu 0,8% mai sus.
Extinderea termenului-limită a venit la finalul unei sesiuni volatile pentru pieţele financiare joi, când acţiunile americane au înregistrat cea mai mare scădere zilnică din ultimele două luni.
Indicele de referinţă S&P 500 a scăzut cu 1,7%, până la un minim al ultimelor şase luni. Indicele tehnologic Nasdaq Composite a pierdut 2,4%, ajungând cu peste 10% sub nivelul maxim atins la finalul lunii octombrie.
Contractele futures pentru S&P 500 şi Stoxx Europe 600 au crescut vineri cu 0,4%, respectiv 0,3%.
Preţul petrolului Brent era vineri în jur de 107,17 dolari pe baril, în scădere cu 0,8%. Cu o zi înainte, benchmark-ul internaţional înregistrase cea mai mare creştere din 11 martie.
Randamentele obligaţiunilor americane pe 10 ani au rămas stabile, în jur de 4,41%, la începutul tranzacţionării, după presiuni puternice de vânzare în sesiunea precedentă.
Mişcările din această săptămână reflectă temerile investitorilor că creşterea costurilor cu energia va accelera inflaţia, împiedicând Federal Reserve să reducă dobânzile în acest an. În schimb, ar putea urma chiar o majorare. OECD a avertizat joi că această criză din Orientul Mijlociu va duce inflaţia din SUA la 4,2% în acest an, cel mai ridicat nivel din G7.
