Pentru Groupama, responsabilitatea socială nu este un capitol exterior businessului, ci un criteriu care influenţează motivaţia ECHIPEI, cultura organizaţională şi deciziile strategice. Compania mizează pe autenticitate, proiecte de lungă durată şi implicare internă.

În companiile care tratează responsabilitatea socială ca pe o strategie, se schimbă şi efectele acesteia: munca oamenilor dobândeşte noi sensuri, iar asta contează în deciziile de carieră. Georgiana Miron, director marketing, comunicare şi servicii clienţi la Groupama, explică de ce Gen Z cere autenticitate şi cum arată, din interior, efectele concrete ale implicării.

„Felul în care un brand alege să se implice în proiecte de responsabilitate socială are un impact important asupra motivaţiei angajaţilor, mai ales dacă vorbim de noile generaţii”, spune ea, descriind unul dintre efectele concrete ale implicării companiei în astfel de proiecte. „Gen Z, de exemplu, îşi doreşte să lucreze pentru o companie autentică, care se implică activ în societate şi este conectată la evenimentele de pe agenda publică”, observă ea. Astfel, din perspectiva Groupama, mesajul e limpede: cultura de CSR nu reprezintă o anexă, ci un filtru de decizie.

„Cred că este important, din ce în ce mai important, pentru colegii noştri, pentru clienţi şi pentru parteneri, să urmărim mai mult decât indicatori de business, iar pentru o companie mutuală, ca Groupama, este din fericire şi foarte natural”. Astfel, CSR-ul a devenit pentru companie o modalitate de a construi capital relaţional în timp. „Am simţit cum construim prin CSR: încredere, respect, empatie. Din fericire nu am avut nevoie de reparaţii, dar sunt convinsă că buna reputaţie de care Groupama se bucură astăzi vine şi din preocuparea noastră autentică şi vizibilă pentru CSR”.  Iar în spatele cifrelor stă o organizare cu miez: „Proiectele de CSR sunt coordonate de echipa de Comunicare şi PR, iar alături de ei sunt toţi colegii care decid an de an să se implice ca Ambasadori CSR sau ca voluntari în diversele proiecte pe care le coordonăm, mai mult de 50% din echipa Groupama, inclusiv top managementul companiei.” Implicarea autentică modelează reputaţia, dar mai ales retenţia – pentru că oamenii rămân acolo unde simt că munca lor atinge şi comunitatea, nu doar obiectivele trimestriale. Bugetele alocate de Groupama pentru responsabilitate socială sunt în creştere de la un an la altul, o evoluţie direct proporţională cu rezultatele financiare ale companiei şi cu extinderea proiectelor derulate. Nu vorbim despre un fond fix, ci despre un buget strategic, flexibil, care reflectă filosofia internă potrivit căreia impactul social nu este o cheltuială, ci o investiţie. „Bugetele sunt în creştere de la un an la altul, în linie cu rezultatele noastre”, subliniază Georgiana Miron. În spatele acestei evoluţii se află atât proiecte mari – precum redirecţionarea unui milion de euro către noul bloc operator al Spitalului „Marie Curie” –, cât şi programe recurente, desfăşurate an de an, de la instruirea în prim-ajutor pentru mii de români, până la sprijinirea industriei cinematografice sau a comunităţilor vulnerabile din mediul rural. O parte importantă a acestor fonduri este dublată de implicarea voluntară a angajaţilor – peste 50% din echipa Groupama participă anual la acţiuni CSR –, ceea ce transformă bugetul într-un instrument nu doar financiar, ci şi cultural: banii susţin proiectele, dar oamenii le dau viaţă.

Cum ia Groupama decizia finanţării unui proiect?

La Groupama, selecţia proiectelor de responsabilitate socială nu porneşte de la o listă de criterii tehnice, ci de la un principiu fundamental: misiunea companiei de a fi „un partener pe care oamenii se pot baza, indiferent de provocare”, subliniază Georgiana Miron.  Ea explică faptul că primul filtru este relevanţa socială, nu vizibilitatea sau capitalul de imagine. „Totul porneşte de la misiunea noastră, aceea de a-i ajuta pe clienţi şi parteneri să privească viaţa cu optimism”, spune ea. În consecinţă, sunt selectate doar proiectele care răspund unor nevoi reale şi care aduc un impact concret în comunitate. „Alegem să ne implicăm în proiecte care se aliniază acestei misiuni şi care reflectă valorile noastre. Ne dorim parteneriate pe termen lung, nu intervenţii punctuale.” În timp, Groupama a conturat câteva arii prioritare: prevenţia, sănătatea, cinematografia şi, mai recent, protecţia animalelor. Fiecare se leagă de identitatea de asigurător, dar şi de un concept extins de grijă – faţă de oameni şi comunităţi. „Susţinem prevenţia, un lucru firesc pentru profilul nostru de asigurător”, explică Miron. În această categorie intră atât educaţia privind diminuarea riscurilor, cât şi promovarea sportului ca formă de sănătate publică. În ceea ce priveşte cinematografia, implicarea Groupama este una constantă, încă de la intrarea pe piaţa românească: compania susţine festivaluri de film, producţii locale şi infrastructură culturală. Un exemplu concret este renovarea Cinematografului Studio din Timişoara, transformat în primul cinematograf de artă al oraşului, printr-o donaţie de aproximativ 150.000 de euro către Primărie. „Suntem extrem de mândri să vedem acest proiect în picioare, încă din decembrie 2024”, afirmă ea. În 2025, direcţia de finanţare s-a extins şi spre dezvoltarea infrastructurii medicale, un domeniu în care compania a decis să redirecţioneze o parte semnificativă din impozitul pe profit. Proiectele au fost selectate împreună cu brokerii parteneri şi cu echipa internă, implicată masiv în CSR. Rezultatele sunt vizibile: caravane medicale cu consultaţii gratuite, dotarea cabinetelor din satele Richiş şi Schitu, sprijin pentru secţia de pediatrie XI de la Institutul Matei Balş. Un alt capitol nou deschis: grija pentru animale. „Anul acesta am ales să privim cu mai multă atenţie şi o altă parte a comunităţii: animalele care nu se bucură de viaţa pe care noi credem că ar trebui s-o aibă.” Finanţările includ primul spital social pentru animale, salvarea animalelor fără stăpân şi reintegrarea animalelor sălbatice. Proiectele se derulează în Bucureşti, Cluj şi Râşnov, alături de ONG-uri specializate. Într-o frază, criteriul de finanţare al Groupama poate fi rezumat în cuvintele Georgienei Miron: „Ne implicăm doar acolo unde ştim că putem schimba ceva real, nu doar vizibil”.

CINEMATOGRAFIA şi sportul, ca instrumente de comunitate: de ce investeşte Groupama dincolo de zona „clasică” a CSR-ului

Pentru Groupama, investiţia în cultură – în special în cinematografie –  reprezintă o alegere strategică legată de rolul social al accesului la artă. „Investiţia în cinematografie este o direcţie importantă pentru noi şi importantă pentru Grupul nostru, foarte activ în această zonă prin Fundaţia GAN Pour Cinema”, spune Georgiana Miron. Decizia nu a fost una întâmplătoare: atunci când Groupama a intrat pe piaţa românească, noua generaţie de cineaşti şi festivaluri începea să se contureze, iar compania a ales să îşi asume rolul de partener pe termen lung. Rezultatul se vede astăzi într-o listă solidă de colaborări: TIFF, Les Films de Cannes à Bucarest, Festivalul Filmului Francez, Animest, fARAD, Anonimul, dar şi producţii româneşti precum Ramon sau Cravata Galbenă. „Cel mai important rezultat este că cinematografia din România este în plină dezvoltare şi aduce emoţie şi bucurie în comunităţi, iar noi am avut şi avem o mică contribuţie.” În privinţa impactului, Groupama nu operează cu indicatori comerciali. „Nu măsurăm numărul de clienţi noi aduşi de astfel de parteneriate, de altfel acesta nici nu este motivul pentru care ne implicăm”, spune ea. Compania vede cinematografia ca pe un ecosistem care are nevoie de susţinere „concretă şi necondiţionată”, iar ROI-ul se măsoară mai degrabă în relevanţă socială şi prestigiu colectiv. „Avem un potenţial uriaş şi rezultate din ce în ce mai bune, recunoscute la nivel mondial, iar asta pentru noi este o măsură a impactului.” Sportul intră în aceeaşi logică a valorilor, dar cu un alt tip de efect: coeziune, prevenţie, spirit de echipă. Sponsorizarea rugby-ului, a Centrului Climb Again sau a lotului naţional de paraclimbing nu este motivată de expunere vizuală. „Pentru noi, sponsoring-ul sportiv înseamnă asocierea cu un set de valori şi o legătură autentică cu cei care împărtăşesc pasiunea pentru un sport”, explică Miron. Logo-ul apare, dar nu este miza, ci, mai degrabă, câţi oameni au descoperit un sport, o comunitate şi un set de valori prin intermediul parteneriatului. „Fanii rugby-ului din România privesc diferit brandurile care sunt pe teren, chiar şi când prezenţa înseamnă un logo pe tricourile lotului naţional”, explică Georgiana Miron, subliniind că sportul este un mod de a intra în conversaţia comunităţilor, nu doar în pozele lor. De aceea, alegerea rugby-ului – un sport cu reputaţie de fair-play, disciplină şi respect – nu a fost întâmplătoare. „Am ales sportul pentru rolul pe care îl joacă în prevenţie şi, mai mult, pentru valorile pe care le reprezintă.” În cinema, efectul este unul cultural; în sport, unul social; în ambele cazuri, impactul este intenţionat pe termen lung. „Cu cât industria este mai dezvoltată şi mai puternică, cu atât comunităţile sunt mai vii”, spune Miron despre finanţarea producţiilor româneşti. Iar reputaţia confirmă că strategia are ecou: într-un vox pop realizat de companie, oamenii au asociat spontan Groupama nu doar cu „servicii bune”, ci şi cu „Animest” sau „cinema”. „Nu este un scop în sine, dar este binevenit.” În sport, alt tip de indicator devine relevant: prima experienţă trăită. „Bucuria celor care merg pentru prima dată la un meci de rugby şi devin fani ai acestui sport şi al atmosferei din tribune… asta contează mai mult decât cantitatea.” Când o sponsorizare reuşeşte să transforme publicul în comunitate, spune Miron, atunci „parteneriatul a meritat”.

O filosofie pe termen lung

Pentru Groupama, constanţa este mai importantă decât vizibilitatea rapidă. „Aproape toate proiectele pe care alegem să le susţinem devin recurente, asta pentru că a construi parteneriate pe termen lung a devenit cumva un scop în sine”, explică Georgiana Miron. În spatele acestei strategii stă convingerea că impactul social real se vede doar atunci când o companie rămâne implicată suficient de mult încât să vadă efectele, nu doar începutul lor. Printre cele mai vechi şi consistente colaborări se numără parteneriatul cu Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria, unde Groupama este membru fondator al primei clinici sociale din România — un proiect care oferă acces gratuit la servicii medicale pentru persoanele fără resurse. Un alt parteneriat de durată este cel cu Ateliere Fără Frontiere, organizaţie care sprijină inserţia socială, profesională şi civică a persoanelor vulnerabile, excluse sau marginalizate. „Suntem alături de ei de ani buni”, spune Miron, subliniind că nu e vorba despre donaţii punctuale, ci despre o relaţie de continuitate. În 2022, Groupama a lansat împreună cu Fundaţia pentru SMURD programul naţional Salvatorii de vieţi, dedicat instruirii gratuite în acordarea primului ajutor. Rezultatele nu sunt simbolice, ci cuantificabile: aproape 12.000 de persoane instruite, peste 440 de ateliere organizate în 73 de oraşe ale ţării. „Am pornit de la convingerea că un accident se poate întâmpla oriunde, oricui, aşa că trebuie să putem conta pe oricine”, explică Miron. Programul continuă şi în 2025. La nivel intern, din 2020 funcţionează şi programul Ambasador CSR, care le permite angajaţilor să dezvolte proiecte în propriile comunităţi. Iar unul dintre gesturile devenite tradiţie are deja 11 ediţii: sprijinul anual pentru copiii din satele Fâstâci şi Băleşti (Vaslui), unde Groupama contribuie la prevenirea abandonului şcolar şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. „Suntem acolo din 2013, an de an”, spune Miron, subliniind că proiectele de comunitate nu se schimbă la fiecare buget, ci cresc odată cu el. Pe lista parteneriatelor cu vechime se adaugă şi zona culturală: Groupama este de ani buni susţinător al cinematografiei româneşti — de la festivaluri precum TIFF, Les Films de Cannes à Bucarest, Animest sau Anonimul, până la investiţii concrete precum renovarea Cinema Studio din Timişoara, primul cinematograf de artă al oraşului.

În termeni financiari, cea mai importantă investiţie recentă este alocarea unui milion de euro (prin redirecţionarea impozitului pe profit) pentru construirea noului bloc operator de chirurgie de urgenţă şi endoscopie al Spitalului „Marie Curie” din Bucureşti — cea mai mare unitate medicală pediatrică din ţară. Blocul operator, programat să fie funcţional la începutul anului viitor, va deservi aproximativ 10.000 de copii pe an şi este conectat direct cu UPU, secţia de terapie pentru nou-născuţi şi heliportul spitalului, reducând considerabil timpul critic dintre sosirea ambulanţei şi începerea intervenţiei chirurgicale. A doua investiţie majoră este chiar programul Salvatorii de vieţi — un proiect la fel de valoros prin extindere, cât şi prin impact practic. „Nu ne-am oprit după primele ateliere, pentru că scopul nu a fost bifarea unui raport, ci crearea unei reţele de oameni obişnuiţi care ştiu să salveze o viaţă.”

Raportarea ca instrument, prevenţia ca principiu

Fie că vorbim despre sănătate, educaţie, cinematografie, prevenţie sau incluziune socială, compania a ales să rămână implicată în proiecte care nu se încheie odată cu bugetul anual, ci cresc odată cu el. Aceeaşi abordare – orientată spre durabilitate, nu spre acţiuni punctuale – se regăseşte şi în modul în care Groupama înţelege sustenabilitatea. Dacă în CSR a contat continuitatea proiectelor, în zona ESG a contat continuitatea transformării interne. Sustenabilitatea nu a fost tratată ca un raport obligatoriu, ci ca o schimbare de structură şi mentalitate, spune Georgiana Miron. „Am înţeles foarte devreme că sustenabilitatea nu este un obiectiv punctual, ci un drum lung, marcat de provocări şi, câteodată, de alegeri deloc simple.” Compania publică rapoarte de sustenabilitate încă din 2017, iar în 2024 a decis să se alinieze voluntar celor mai noi cerinţe de raportare – un exerciţiu complex, care a schimbat procese interne, nu doar formulare. „Raportul în sine nu trebuie subestimat, pentru că doar ceea ce măsori poţi şi controla”, explică ea. În cazul Groupama, procesul de raportare a avut efecte concrete: a clarificat priorităţi, a creat transparenţă şi a coagulat echipe care lucrează acum cu un obiectiv comun. În plus, efortul a fost validat extern: raportul de sustenabilitate al Groupama a primit Gold Recognition şi a fost al doilea cel mai bine punctat în CST Index 2024, fiind în acelaşi timp singurul raport al unei companii de asigurări inclus în top. „Am luat această recunoaştere ca pe o confirmare a lucrului bine făcut”, spune Miron. Impactul nu este doar simbolic. În 2024, amprenta de carbon a companiei a scăzut cu 44% faţă de 2019 (emisii Scope 1 şi Scope 2), ceea ce arată că raportarea nu a rămas la nivel declarativ. Dacă termenii CSR sau ESG ar dispărea mâine, filosofia ar rămâne aceeaşi. „Indiferent care ar fi titlul acestor iniţiative, la Groupama credem în empatie, în puterea fiecăruia de a aduce o schimbare la nivel de comunitate”, spune Miron. Dincolo de date, experienţa din industrie clarifică şi o altă realitate: acolo unde prevenţia lipseşte, costurile cresc. „Prevenţia nu este doar despre evitarea riscurilor, ci şi despre reducerea impactului lor şi minimizarea costurilor”, explică ea, subliniind că acest principiu este valabil în sănătate, educaţie, dezvoltare digitală sau infrastructură. Iar dacă există un „obicei naţional” care ar trebui schimbat, el nu ţine de comportament, ci de mentalitate: „Credinţa că ‘mie nu mi se poate întâmpla’”: „Nimănui nu îi este uşor să se gândească la ce ar putea merge rău, dar faptul că nu o facem nu înseamnă şi că vom reuşi să evităm astfel de scenarii”, spune Georgiana Miron. De altfel, în logica Groupama, prevenţia este cel mai solid mecanism de economie, atât financiară, cât şi umană şi socială.    

1.  Proiectul Fâstâci (sursă foto: Groupama)

2. Proiect investiţie Marie Curie v(sursă foto:  Asociaţia Inima Copiilor)

3.  Proiect Salvatorii de vieţi (sursă foto: Groupama)

4. Proiectul Cinema Studio Timisoara (sursă foto: Cinema Studio Timişoara5. Susţinerea industriei cinematografice (sursă foto: Festivalul Internaţional de Film Transilvania)

5. Susţinerea industriei cinematografice (sursa foto: Festivalul Internaional de Film Transilvania)

Şapte întrebări şi răspunsuri din interviul cu Georgiana Miron, director marketing, comunicare şi servicii clienţi, Groupama

1. Ce greşeală vedeţi cel mai des în CSR-ul făcut doar „ca să fie” şi cum v-aţi ferit de ea la Groupama?

Singura „greşeală”, şi forţez aici definiţia acestui cuvânt, este poate că nu facem mereu cât am putea cu adevărat, şi nu mă refer doar la companii. Cred în schimb că orice lucru care aduce bine, mult sau puţin, are foarte mici şanse să fie vreodată „greşit”. Faptul că lângă noi stau parteneri alături de care construim de mulţi ani, ne menţine activi şi din ce în ce mai ambiţioşi, pentru că suntem mereu conectaţi autentic la nevoile reale ale comunităţilor noastre.  

2. Există un filtru unic pe care trebuie să-l treacă orice proiect pe care alegeţi să îl finanţaţi?

Orice proiect finanţat trebuie să se alinieze direcţiilor noastre strategice, valorilor noastre şi să vină dintr-o nevoie reală, deci să aibă un impact real.

3. Cum măsuraţi succesul unui proiect: indicatori cantitativi (reach, beneficiari), calitativi (încredere, reputaţie) sau mix?

Măsurăm succesul proiectelor noastre de CSR în termeni de schimbare. Avem o serie de indicatori cantitativi care pot fi măsuraţi direct, precum: reach-ul sau numărul de persoane care au fost expuse proiectului şi care este un indicator relevant în măsurarea audienţei unui proiect. Apoi avem beneficiarii direcţi ai proiectului, cei care au avut avantaje in urma investiţiei, indicator ce oferă o imagine clară asupra impactului direct, real al proiectului.

Un alt indicator important ar fi durabilitatea în timp, ce măsoară efectele pe termen lung ale proiectului şi impactul asupra mediului sau a comunităţii.

4. Ce nu aţi mai finanţa niciodată, chiar dacă ar fi popular?

Popularitatea nu este un criteriu, ci direcţiile noastre strategice, misiunea şi valorile noastre.

Misiunea noastră este să îi ajutăm pe clienţii şi partenerii noştri să privească viaţa cu optimism, ştiind că indiferent de provocare, vor avea un partener pe care se pot baza.

5. Spuneţi-mi o decizie de CSR pe care nu o veţi regreta nici peste 20 de ani.

CSR-ul este unul dintre subiectele care atât mie, cât şi colegilor mei direct implicaţi în decizii şi implementare ne aduce enorm de multe bucurii. Mereu ne dorim mai mult, iar astăzi pot spune cu destulă încredere că exact asta nu vom regreta nicodată, că încercam şi de cele mai multe ori reuşim să facem mai mult şi mai bine. 

6. CARE este filosofia companiei, într-o singură propoziţie?

Misiunea noastră este să îi ajutăm pe clienţii şi partenerii noştri să privească viaţa cu optimism, ştiind că indiferent de provocare, vor avea un partener pe care se pot baza.

7. Dacă mâine ar trebui tăiat 30% din bugetul de CSR, ce aţi păstra neclintit?

Chiar şi într-o astfel de situaţie am continua să rămânem aproape de cei alături de care am construit parteneriate de lungă durată, optimizând bugetul şi căutând alte modalităţi prin care ne putem implica, cum ar fi voluntariatul.