Termenul „micro-shifting” descrie o nouă abordare a productivităţii şi a echilibrului viaţă–muncă, în care îţi împarţi ziua în mini-intervale flexibile de activitate, în locul clasicului de 8 ore de muncă urmat abia apoi de „timp liber”. Cu alte cuvinte, în loc să lucrezi 9:00–17:00 neîntrerupt, micro-shifting înseamnă să alternezi constant între muncă, viaţă personală, pauze şi activităţi de dezvoltare personală — în doze mici, dar frecvente.

Un nou raport privind forţa de muncă, publicat de platforma Deputy, în cadrul studiului The Big Shift: U.S. 2025, arată cum Generaţia Z rescrie definiţia flexibilităţii pe piaţa muncii. Potrivit raportului, micro-shifts reprezintă intervale scurte de timp, flexibile — de cel mult şase ore — concepute pentru a le permite angajaţilor să îşi echilibreze mai bine responsabilităţile personale, cum ar fi studiile, îngrijirea copiilor sau un proiect personal de muncă.

Raportul The Big Shift 2025 arată că cererea pentru acest tip de flexibilitate este cea mai mare în rândul tinerilor. Generaţia Z domină această nouă formă de organizare, reprezentând peste 51% dintre angajaţii care aleg micro-shifts. De altfel, din datele colectate reiese că micro-shiftingul este cel mai popular în industria ospitalităţii, unde reglementările privind timpul de lucru sunt mai flexibile, spre deosebire de domenii mai stricte, precum sănătatea.

Potrivit Silvijei Martincevic, CEO-ul platformei Deputy, micro-shiftingul „nu înseamnă să munceşti mai puţin, ci să munceşti mai inteligent” — asigurându-te că fiecare „micro-tură” funcţionează atât în favoarea angajatului, cât şi a angajatorului. „În acelaşi timp, observăm că inteligenţa artificială nu înlocuieşte munca flexibilă, ci o face mai eficientă, prin optimizarea planificării şi integrarea mai armonioasă între viaţa profesională şi cea personală”.

Paul Farnsworth, preşedinte al platformei de recrutare Dice, consideră că fenomenul micro-shifting oferă flexibilitatea necesară pentru perfecţionare profesională, explorarea unor noi direcţii în domeniul tehnologic şi acumularea de experienţă practică, fără a neglija provocările specifice începutului de carieră.

„Odată cu apariţia inteligenţei artificiale, nevoia de învăţare continuă şi capacitatea de a-ţi ajusta permanent parcursul profesional în funcţie de cerinţele pieţei devin mai importante ca oricând”, afirmă aceasta.

Pentru Generaţia Z, munca nu mai este definită de timp, ci de scop, autonomie şi echilibru. Trendul micro-shifting se aliniază valorilor şi aşteptărilor Generaţiei Z, care devine rapid cea mai numeroasă categorie de angajaţi activi pe piaţa muncii. Tinerii pun accent pe echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, pe autonomie şi pe posibilitatea de învăţare continuă, mai mult decât pe pe beneficiile tradiţionale.

Modelele flexibile, precum micro-shiftingul, le oferă libertatea de a fi mai productivi, de a lua parte la mai multe proiecte sau activităţi, de a lucra în ritm propriu şi de a-şi organiza timpul în funcţie de priorităţi.

Oana-Maria Ioniţă este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, După Afaceri PREMIUM