Cum saptamana trecuta am incercat sa inventariez cateva dintre opiniile pesimiste privind influenta internetului asupra tinerei generatii (care opinii convergeau catre ideea ca “internetul ne tampeste”), era imposibil sa nu remarc un articol publicat de ZDNet sub interogatia “Navigarea prin internet ne altereaza creierul?”. Spre usurarea mea - avand in vedere ca imi petrec o buna parte a timpului in web - ideea desprinsa dintr-un studiu realizat de un neurolog de la UCLA este ca utilizarea internetului si a modalitatilor de comunicare facilitate de acesta ne-a modelat creierul, facandu-ne mai apti sa filtram informatia si sa luam decizii rapide. Adica e de bine... pana la paragraful al doilea, in care suntem informati ca noile tehnologii au si dezavantaje, cresterea “dramatica” a numarului de diagnostice ADD (Attention Deficit Disorder) fiind un indiciu in acest sens.

 

Autorul studiului citat, Gary Small, este specializat in problemele imbatranirii (cunoscut la noi prin cartea “Secretele longevitatii”) si dispune de o vasta experienta privitoare la modul in care stimulii primiti de la mediu modeleaza “circuitele” creierului, specializand anumite retele pentru a raspunde in mod rapid unor situatii repetitive. Se creeaza o serie de “scurtaturi” (shortcuts) asociate obisnuintelor vechi, iar aceste trasee ne determina (de multe ori ireversibil) comportamentul, devenind ceea ce se cheama “a doua natura”. Sau poate Natura 2.0, pentru ca de data aceasta studiul cercetatorului american vizeaza in mare masura tinerii crescuti in epoca tehnologiei, preluand de altfel termenul de “nativi digitali” popularizat de Mark Prensky in celebrul sau articol din 2001 (Digital Natives, Digital Immigrants). Ca si acesta (dar de data aceasta sustinut de specializarea sa in “neurostiinta”), Small sustine ideea creierului plastic, capabil de modelare, relevand in studiile sale ca la adultii experimentati in utilizarea internetului se constata o dublare a activitatii zonelor din creier care controleaza luarea deciziilor si rationamentele complexe, in comparatie cu incepatorii intr-ale web-ului. Este de la sine inteles ca in cazul nativilor digitali aceasta caracteristica devine naturala - “cablata” (hardwired) zice Gary Small - si apare un semnificativ decalaj mental (brain gap) nu doar intre generatii, ci chiar in cadrul aceleiasi generatii. Creierul s-a modificat mai mult in ultimii 20 de ani decat in cateva milenii.

 

 Dar (pentru ca si aici apare un “dar”) nativii digitali risca sa piarda in schimb deprinderi extrem de utile - si aici Small insista pe aspectul relatiilor fata-in-fata. Obisnuinta comunicarii electronice intr-un ritm sustinut ii poate face pe adolescenti mai putin sensibili la nuantele limbajului si la semnalele comunicarii non-verbale, neglijand astfel contextul emotional al unei conversatii. In recenta sa carte “iBrain - Surviving the Technological Alteration of the Modern Mind”, Small isi imagineaza chiar un scenariu in care interpretarea gresita a unei expresii faciale sau a unui gest intr-o ipotetica conferinta internationala din viitor poate face diferenta dintre pace si escaladarea unui conflict armat. Mai trebuie mentionate in acest context studiile care releva ca rata lecturilor literare in randul tinerilor a scazut cu 28% din 1982 pana azi, ca doar 16% dintre tinerii intre 18 si 30 de ani mai citesc un cotidian (in comparatie cu 35% dintre cei de peste 36 de ani), ca exista o corelatie inversa aproape liniara intre timpul petrecut de tineri in compania noilor tehnologii si numarul vizitatorilor parcurilor naturale americane. Statisticile sunt americane, insa nu de pe alta planeta, si se poate deduce ca situatia este cam aceeasi in Europa.

 

Reconfortant este insa ca Gary Small e convins ca putem sa ne adaptam acestui curs, sa preluam controlul evolutiei mintii noastre, iar iBrain este un ghid in aceasta directie. Ce sanse avem sa influentam in vreun fel cele circa un milion de miliarde de sinapse ale creierului nostru, pe care natura le-a modelat de-a lungul unei evolutii de milioane de ani? Chiar faptul ca reorganizarea modului de functionare a mintii in decursul unei singure generatii (si, mai ales, in cadrul aceleiasi generatii) a produs o mutatie semnificativa - pe care Small o compara cu cea produsa de utilizarea uneltelor de catre omul primitiv - ne da o idee asupra maleabilitatii creierului si a sanselor de adaptare.

 

Acesta este doar inceputul, iar Gary Small este convins ca elita viitoarelor generatii va fi formata din cei ce echilibreaza abilitatile tehnologice cu abilitatile comunicarii fata in fata.