Inteligenţa artificială este aici, indiferent că vrem sau nu, că alegem să o folosim sau nu, că profităm de oportunităţi sau beneficii. Cei mai mulţi dintre noi sunt reticenţi să folosească această unealtă pentru că se tem de riscuri, de schimbare, că nu le place noul. Dar este mai riscant să nu adoptăm modele şi tehnologii inovatoare. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile conferinţei CÂT DE MULT INOVEAZĂ COMPANIILE DIN ROMÂNIA, ediţia 2023. Subtitlul ediţiei care s-a desfăşurat săptămâna trecută - Trăim azi cu un pas în ziua de mâine - se leagă de faptul că mi se pare că noutăţile din sfera inovaţiilor apar cu o viteză tot mai mare şi parcă trăim într-un scenariu din cărţile lui Jules Verne, evident, translatate în prezent. Pentru că, desigur, multe din ideile scriitorului francez au apărut deja. Mă întreb uneori cât va mai dura până vor deveni realitate diverse lucruri pe care ni le prezintă filmele SF de azi.

Şi asta pentru că, în fiecare zi, aflu despre câte o... trăsnaie. De pildă: oamenii de ştiinţă au creat roboţi vii minusculi din celule umane care se pot deplasa într-un vas de laborator şi care, într-o zi, ar putea ajuta la vindecarea rănilor sau a ţesuturilor deteriorate, potrivit unei cercetări publicate recent în revista Advanced şi prezentate de CNN.

Sau... Cercetătorii europeni se inspiră de la păsări, peşti şi chiar viermi pentru a dezvolta maşini care să exploreze locuri de pe Pământ unde oamenilor le este greu să ajungă. Păsările, de exemplu, sunt un model excelent pentru investigarea designului, potrivit dr. Raphael Zufferey, robotician la Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne, în Elveţia. „Beneficiază de milioane de ani de evoluţie”, spune acesta. „Avem astfel ceva care s-a optimizat de-a lungul istoriei.” Zufferey conduce un proiect de cercetare care a primit finanţare din partea UE pentru a dezvolta roboţi cu aripi care flutură.

Aşadar, într-o lume în care inovaţia pare că ne pândeşte după fiecare colţ, ne-am dorit să discutăm pe această temă. Dincolo de interesul stârnit de inovaţie, ca idee şi punerea sa în practică, este important de văzut cum se vede, simte şi aplică ea în viaţa de zi cu zi – de această dată, în sfera profesională. Să vedem ce se întâmplă cu inovaţiile în România.

Conferinţa dedicată companiilor inovatoare este un proiect pornit în 2014, când redacţia Business MAGAZIN observa că, în pofida faptului că suntem consideraţi un Silicon Valley al Europei Centrale şi de Est, România este clasată de Eurostat în peisajul european drept singurul inovator modest alături de Bulgaria. Astfel, în 2014 cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,38% din PIB, din care pentru sectorul public 0,22% şi pentru sectorul privat 0,16%, potrivit INS. Lucrurile nu s-au dezvoltat prea mult de atunci, dacă ne gândim că în 2019, cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48% din PIB, adică

5,6 miliarde de lei, din care 0,28% generate de sectorul privat şi 0,2%, de sectorul public. La nivelul UE, investiţiile în cercetare şi dezvoltare s-au plasat la circa 2,18% din PIB, valoarea totală a cheltuielilor alocate acestui sector fiind de 295 de miliarde de dolari (în 2018); 1,45% din total a fost generat de sectorul privat, potrivit Eurostat. În 2021, România a alocat mai puţin de 0,5% din PIB pentru sectorul de cercetare-dezvoltare, la aproape acelaşi nivel ca în 2020, când alocarea a fost de 0,47% din PIB. Spre comparaţie, media europeană a fost de 2,27%.

Şi în ciuda faptului că bugetele alocate domeniului de cercetare şi dezvoltare au crescut anul acesta cu 70%, conform lui Alexandru Andrei, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Iar ponderea acestor bugete în PIB este încă departe de 1%, nivel care reprezintă un deziderat actual. Cert este însă că inovaţii şi inovatori sunt şi în România, oricât de abuzat este cuvântul inovaţie, după cum semnala în cadrul evenimentului Cristian Munteanu, fondator şi managing partner, Early Game Ventures. Fireşte însă, trebuie să facem diferenţa între inovaţie şi noutate, între un lucru inventat de dragul de a fi inventat şi ceva util. Una dintre definiţiile inovaţiei care a reieşit în urma discuţiilor din cadrul conferinţei este că inovaţia reală, veritabilă, pleacă de la o nevoie stringentă, reuşind să răspundă unei nevoi reale.

Bunicii noştri n-au visat cu gândul că din maşinile de spălat inteligente putem transfera rufele în uscătoare, că putem controla temperatura, lumina sau umiditatea din locuinţă de la kilometri distanţă şamd. „Where no man has gone before”, fraza consacrată de Star Trek, are desigur aplicabililitate, dincolo de călătorii, în sfera descoperirilor. Pentru că orice inovaţie este un teren nou. Eu una visez la paturile acelea medicale pe care le vedem în filmele SF, unde personajul se aşează bolnav, după ce este străbătut de raze laser (aş zice), este diagnosticat şi tratat pe loc. Voi la ce gadgeturi visaţi?