S-a terminat: nu mai exista micro-intreprinderi. Sigur ca stiu ca aceasta forma de business a fost intens folosita pentru practici economice nu tocmai ortodoxe, insa ma indoiesc ca desfiintarea ei va avea vreun efect pozitiv cat de cat semnificativ. Aceste practici vor continua oricum, dar exista o victima colaterala pe care nimeni nu o ia in considerare: mica industrie IT. Nu este foarte spectaculoasa, dar e teribil de eficienta. Nu stiu sa existe statistici privind acest sector, dar daca arunc o privire de la fereastra biroului vad cel putin trei-patru mici firme de IT care lucreaza in mod preponderent pentru parteneri externi. Cu siguranta exista mii de astfel de afaceri in tara si cred ca ele valorifica mult mai eficient resursele umane decat oricare alta industrie.

Efectul pervers al desfiintarii acestei formule juridice, in combinatie cu impozitul forfetar, o reprezinta descurajarea crearii de firme noi bazate pe idei inovative in domenii de varf, cu precadere software si internet. Adica exact in raspar cu ceea ce se petrece prin alte parti, unde startup-urile high-tech sunt considerate vitale atat pentru inviorarea pietei muncii, cat si pentru potentialul de inovatie. Sigur, se poate argumenta ca startup-urile pot merge foarte bine si pe formula standard a impozitarii pe profit, dar astfel neglijam cateva caracteristici ale domeniului. In primul rand, faptul ca etapa pregatitoare pentru o noua firma de - sa zicem - software este mai lunga, deoarece implica de regula o munca de dezvoltare pe ideea propusa, adica un timp in care veniturile sunt practic nule, dar impozitarea functioneaza. In medii economice mai sofisticate exista investitori (fie "aventurieri", fie "ingeri") care usureaza parcurgerea acestei etape daca ideea ii convinge, insa la noi in majoritatea cazurilor se porneste cu banii fondatorilor. Presupunand ca aceasta etapa a trecut si firma obtine primele venituri, profitul poate parea mare, deoarece cheltuielile sunt mai mici. Impozitarea pe venit permitea firmelor sa se consolideze si sa creasca, iar astfel o parte dintre ele oricum ajungeau sa depaseasca limitele stabilite pentru micro-intreprinderi, fie ca numar de angajati, fie ca si cifra de afaceri.

In fine, mai e vorba in ecuatie si de rata de succes. In Statele Unite, statisticile spun ca 95% dintre startup-uri esueaza. La prima vedere, cifra pare descurajanta. E vorba insa de o economie extrem de dinamica, in care concurenta este acerba si nimeni nu-si permite sa piarda vremea pe un drum inchis. Oricat de efemere ar fi aceste mici firme care pornesc, se impotmolesc, se combina in alt mod si-o iau de la capat, ele reprezinta parghii importante ale economiei. Conform unui studiu realizat de Kauffman Foundation, doua treimi din locurile de munca nou create in SUA in anul 2007 au fost generate de companii care activau de mai putin de cinci ani. Bob Cringely noteaza insa un fapt inca si mai important: startup-urile din zona high-tech sunt esentiale pentru a creste rata inovatiei, prin faptul ca ele sunt cele care experimenteaza noi tehnologii si noi piete, pe care fie le transfera marilor corporatii, fie devin ele insele mari corporatii care valorifica un potential pe care altii nu l-au vazut. Majoritatea marilor companii americane din zona IT au pornit ca startup-uri de succes si e suficient sa amintesc garajele legendare din care au crescut HP, Apple sau Google.

M-am oprit asupra acestei teme pentru ca ea este extrem de actuala in aceasta perioada in Statele Unite. Intr-un recent articol din Washington Post, Eric Schmidt remarca faptul ca se produce o rasturnare in ceea ce priveste modelul inovatiei. In secolul trecut, abordarea a fost de tip top-down, cu guvernul finantand cercetari in domeniul militar sau spatial, din care au rezultat numeroase tehnologii cu aplicatii civile care au plasat SUA in postura de lider al domeniului high-tech. Cand investitiile guvernamentale s-au redus, balanta s-a inclinat spre importuri de tehnologie, iar seful de la Google crede ca e vremea pentru un model de tip bottom-up, in care dinamica startup-urilor va avea un rol important. Ideile care vor genera urmatoarea perioada de crestere pot sa provina in egala masura dintr-o cafenea sau din laboratoarele unei mari corporatii.

Se pare ca aceste discutii nu sunt de actualitate pe la noi. Cele cateva mii de firme "de apartament" care exporta software in toate zarile nu fac greve si demonstratii, ci isi platesc cuminti darile. Dar s-ar putea sa fie tot mai putine. Firmele, nu darile.