Perioada era aceea in care vedeam criza dar nu credeam in ea, poate va mai amintiti de septembrie - decembrie 2008. Discutia era despre credite si despre cum se dovedesc bancile tematoare in a acorda credite si cum va evolua piata financiara din Romania. Iar tanarul om de afaceri credea sincer ca piata din Romania mai are loc de crestere, si nu putin, pentru ca, in comparatie cu restul Europei, romanii au un grad redus de indatorare. Daca integra respectiva afirmatie intr-un context social si economic corect nu m-ar fi starnit. Dar s-a rezumat la atat, la o statistica goala.

 

Peste nu multe luni de zile, compania de servicii financiare a tanarului intreprinzator a dat faliment, maturata de valul crizei.

 

Nu vreau sa-l judec si nici nu se cuvine, pentru ca pe anumite planuri s-a dovedit a avea mai mult succes decat mine; dar este un exemplu, unul bun, pentru o categorie de manageri care vor trebui sa se schimbe in urmatoarea perioada pentru a rezista. Si nu numai atat.

 

Am vorbit despre schimbare in ultimele texte publicate - despre necesitatea modificarilor nu musai in politica, legislatie sau mediul de afaceri, ci in felul de a fi al oamenilor. Fara acest tip de schimbare, orice incercare de a imbunatati starea Romaniei va esua, chiar daca pe termen scurt am putea avea oarece castiguri. Orice am incerca, nu vom putea elimina coruptia si injustitia, iar autoritatile, oricare ar fi ele si la orice nivel, isi vor urmari doar propriile interese. Pentru a face justitia justitie, mediul de afaceri competitiv si corect si pentru ca economia sa devina productiva, trebuie schimbat mediul, influenta spatiului in care se misca coruptul, juristul incorect sau lucratorul neproductiv. Schimbarea mediului nu poate veni de la corupt, jurist sau neproductiv si cu atat mai putin de la politician; exista insa oameni care pot face asta.

 

Sa ne intoarcem la tanarul afacerist - el este creatia unui mediu de afaceri extrem de competitiv, de grabit si consumator de talent, cel din estul Europei postcomunism. Asa de grabit, incat a ars etape; astfel de manageri, care acum conduc cele mai multe dintre companii, au fost obisnuiti numai cu cresterea, care a venit, natural, pe masura dezvoltarii pietelor si mai putin in urma unor decizii manageriale cu totul si cu totul speciale. Asta i-a facut increzatori, lacomi si grabiti - o simpla statistica, cred ei, explica, motiveaza si fundamenteaza orice plus de cifra de afaceri si profit, in orice conditii de piata. Si tot ei cred, sincer, ca daca “x 2” este bine, atunci “x 100” inseamna de 50 de ori mai bine, indiferent la ce aplicam inmultirea.

 

“Despre a fi sanatos in locuri nebune” se numeste studiul realizat de profesorul David Rosehan de la Universitatea Stanford. Rosehan si sapte colaboratori ai sai s-au prezentat la camerele de garda ale unor spitale, in fata unor medici diferiti, invocand faptul ca aud voci sau zgomote, fara alte simptome. Au fost internati, iar scopul studiului era acela de a determina in cate cazuri si in cat timp vor fi eliberati cei opt, daca se vor comporta normal, decent si placut in spital. Raspunsul este simplu - niciodata.

 

Daca esti la spitalul de nebuni, trebuie sa fii nebun, aceasta a fost logica de fier cu care s-au luptat cei opt intrati in sistem si care au fost eliberati dupa multe saptamani de demersuri din partea colegilor sau avocatilor. Oricum, diagnosticul pe fise a fost “schizofrenie in remisie”, medicii nefiind pe deplin convinsi ca nebunia nu va aparea din nou.

 

Asa cum spitalul, pijamaua si halatul i-au facut pe cei opt nebuni cu acte in regula, la fel si sistemul de aici ne-a marcat. Schimbarea va veni din oameni, din bunastare si din initiative.

 

Managerul miza corect pe gradul redus de indatorare, dar nu a facut nimic, cum nimeni nu a facut nimic, pentru a-si crea piata, pentru a pune in miscare Romania inerta de la tara, pentru a o imbogati, pentru a o impinge.

Cum? Poate ca un petrolist legendar: este vorba de vestitul John D. Rockefeller, unul din primii afaceristi occidentali care au descoperit China: un milion de lampi si cateva cisterne cu petrol, distribuite gratuit in momentul intrarii pe o piata cu 400 de milioane de oameni au fost un pret mic, dar esential pentru a crea o nevoie si a o satisface apoi, cu castiguri inmiite pentru Standard Oil.

 

Orice afacere din Romania poate creste chiar si acum, in conditii de criza, daca se va orienta spre doua categorii - persoanele in varsta si cei ce locuiesc la tara. Poate nu vor mai fi cresteri de “two-digit”, dar vor fi corecte, cinstite, cu strategie, marketing si tot dichisul. Doar ca milionul de lampi trebuie inlocuit, la noi, cu ceva infrastructura, cu sucursale si filiale de banci si companii, cu rabdare, corectitudine, calm si bunavointa.

La tara poti sa faci si avioane, daca vrei.