Viata in retea

Postat la 30 octombrie 2006 99 afişări

Intr-una din primele zile ale lunii septembrie, dupa ora 10 seara, doi tineri de 29 si 27 de ani, programatori, isi pun stilourile negre in buzunarul de la sacou, decisi sa le pastreze, si se ridica de la masa negocierilor din sediul companiei pentru a sarbatori cu cea mai scumpa sampanie, undeva la alta masa, la un restaurant in oras. Tocmai au semnat un contract prin care si-au vandut compania de software fondata cu 2.000 de euro, InterAKT, catre gigantul american Adobe. In afara de stilouri, au mai intrat in buzunarele lor si multe milioane de euro. In ziua in care se anunta oficial achizitia InterAKT de catre Adobe, Alexandru Costin, unul dintre fondatorii companiei romanesti de software, marturisea, pe blogul sau, ca este \"fericit si trist in acelasi timp\". \"Am pus bazele InterAKT in anul 2000 si a fost o aventura pe cinste\", spunea el in mesajul intitulat \"Cum am reusit sa vand InterAKT lui Adobe\".Desi au devenit milionari inainte de a implini 30 de ani, Alexandru Costin, \"cel mai batran\", si Bogdan Ripa sunt doi tineri modesti, care sustin ca secretul reusitei lor sta in cei sase ani de munca sustinuta care au precedat semnarea contractului cu Adobe. Succesul le-a suras dupa mai multe start-up-uri esuate si dupa ce le-a iesit in cale, providential, un \"business angel\" roman stabilit in Statele Unite - George Haber. Chiar daca acum sunt milionari, cei doi romani lucreaza, in continuare la InterAKT: Costin a fost numit director general al companiei, iar Ripa - director tehnic. Era aproape imposibil s-o apuce pe cai separate. Pentru ca pe Alexandru si pe Bogdan nu-i leaga doar cariera profesionala, ci si o prietenie veche, intarita de greutatile si succesele pe care le-au trait impreuna.Culoarea care le-a schimbat viataSediul InterAKT este intr-o cladire austera de pe cheiul Dambovitei din Capitala. Inca de la intrare te intampina ambianta clasica de companie de software: multe calculatoare, nu prea multa lumina naturala si liniste, tulburata, din cand in cand, de zgomotul degetelor pe taste. La prima intalnire cu revista TARGET, din a doua saptamana a lunii septembrie, a participat doar Alexandru Costin, flancat de George Haber - omul care a intermediat preluarea InterAKT de catre Adobe. Bogdan Ripa, partenerul si finul lui Costin, care isi petrecea luna de miere in Tenerife - dupa petrecerea de nunta organizata chiar la o zi dupa semnarea contractului cu Adobe - a participat prin intermediul telefonului. Povestea se leaga repede, pentru ca cei doi programatori milionari vorbesc mai natural despre copilarie decat despre tranzactia care le-a schimbat viata.Alexandru a luat contact prima data cu un computer la 13 ani. Statea in fata clubului \"Casa Pionierilor\" din Vaslui si privea ecranul portocaliu al unui calculator. Profesoara l-a vazut si l-a invitat inauntru. \"Cineva se juca \'Gunfright\'. Eram un copil destul de timid si am ramas acolo numai pentru culoarea aceea portocalie. Asa se face ca o simpla culoare mi-a schimbat viata\", spune Costin. Nu i-a trebuit mult timp sa devina un fanatic al calculatoarelor. \"Ma trezeam la ora 5 dimineata sa prind cel mai bun calculator de la Casa Pionierilor, un HC-85\", povesteste el. Dupa un timp, mama lui i-a cumparat unul - echivalentul rusesc al unui Sinclair care se numea Byte. \"L-am cumparat din piata, direct de la comerciantii rusi, si nu l-am verificat. Cand am ajuns acasa, mi-am dat seama ca era stricat. Am plans doua zile. Apoi mama l-a dat la reparat si am fost cel mai fericit copil din lume\", isi aminteste Alexandru Costin.Primul computerPe Bogdan Ripa l-a cunoscut la Clubul pionierilor. Fiind amandoi pasionati de calculatoare, au inceput sa invete impreuna limbaje de programare. \"Imi aduc aminte de primul manager de ferestre pe care l-am facut impreuna, printr-un limbaj de asamblare, pentru un Z80 (model de computer personal dezvoltat in urma cu 25 de ani in Marea Britanie - n.r.). A fost destul de interesant pentru ca am folosit un joystick in locul unui mouse\", povesteste Costin. In scurt timp, programarea a devenit distractia lor. \"Am participat impreuna la multe concursuri informatice si am petrecut multe veri programand\", mai spune Bogdan Ripa. La putin timp dupa terminarea liceului, Costin si-a cumparat primul computer, un 386SX. \"Era bun. Avea aproape tot, in afara de coprocesor\", spune el. \"La olimpiadele locale de informatica ieseam mereu pe locul al doilea, asa ca nu am mers niciodata la nationala. Bogdan, insa, a fost la nationala de informatica de doua ori\", povesteste Costin. \"In clasa a XI-a, am reusit sa iau premiul al treilea la olimpiada nationala\", il aproba Ripa. In 1996, Alexandru Costin s-a inscris la Facultatea de Inginerie in Limbi Straine, Filiera Franceza, din cadrul Politehnicii Bucuresti. Putea sa opteze pentru studiile in limba engleza, dar auzise de la colegii mai mari ca la sectia cu predare in limba franceza se primeau mai usor burse in strainatate. \"Din fericire am avut un decan extraordinar, Cezar Fluerasu, si un profesor foarte bun, care au crezut in mine. M-au trimis la primul meu stagiu practic in Toulouse\", spune el. Ulterior l-a convins si pe Bogdan Ripa sa opteze pentru aceeasi facultate. \"Alexandru m-a impins catre Departamentul de Stiinte Ingineresti Filiera Francofona (FILS in prezent - n.r.). Pe vremea aceea, nu stiam deloc franceza, insa am reusit sa invat in timpul facultatii\", spune Bogdan Ripa.Start-up si shut-down Alexandru Costin a lucrat inca din primul an de facultate, facand traduceri pentru compania care dezvolta antivirusul \"F-Prot\". Dupa primul job, tot in 1996, a fost implicat intr-un start-up care a esuat - o companie care incerca sa vanda site-uri de pe piata romaneasca. Start-up-ul, care se numea Contextus, era detinut de un grup de investitori americani sub conducerea unui roman care studiase la Harvard. La 20 de ani, Costin avea functia de CEO, iar Bogdan Ripa lucra ca programator. \"N-am reusit sa vindem prea mult din cauza imaturitatii noastre ca oameni de vanzari si a imaturitatii pietei. Mai vindeam si calculatoare, ca in cazul multor start-up-uri mici\", explica Alexandru Costin. In 1997 a fost implicat intr-un alt startup care se numea Tradenet - un sistem de tranzactionare de actiuni online. \"Era facut pentru Diana Invest House, o companie de brokeraj din Barlad, insa nici acesta nu a reusit sa devina profitabil, asa ca am plecat de acolo\", explica el. Dupa ce si-a incercat norocul in doua afaceri fara succes, s-a angajat, in 1999, in compania de software Starom, o divizie a Romanian Data Soft. \"Am lucrat 2 ani acolo ca dezvoltator Java si am facut diverse module dintr-un sistem pentru gestiunea masinilor virtuale\", spune Alexandru. Povestea lui Bogdan Ripa este, in mare parte, identica.\"Am fost implicat si eu, inca din timpul facultatii, in cateva start-up-uri romanesti care n-au mers si-am facut si stagii practice in Franta. Am fost de 4 ori si am stat in total aproape 2 ani. Am reusit sa invat franceza si sa lucrez in diverse companii. Le-am inteles mentalitatea, metodologiile si modul de gandire. Cea mai mare firma cu care am colaborat acolo este Cap Gemini - o companie de consultanta in servicii IT\", povesteste el. Joburile avute in afara programului de stagiatura l-au ajutat sa economiseasca, in timpul experientei franceze, cei 2.000 de euro cu care a inceput afacerea InterAKT.O masina second hand sau o companie?La momentul intoarcerii in tara, dilema lui Bogdan a fost daca sa-si cumpere o masina la mana a doua sau sa inceapa o afacere cu prietenul sau din copilarie, Alexandru. A ales a doua varianta - l-a imprumutat pe Costin cu 1.000 de euro si au infiintat, impreuna, InterAKT. \"Am inceput in 2000, in luna noiembrie, dupa ce m-am intors din Franta, din stagiul la care fusesem trimis. Atunci am decis, impreuna cu Alexandru, sa cream InterAKT. Ne bazam, in ceea ce priveste clientii, pe niste prieteni pe care-i cunoscusem in Franta\", mai povesteste Bogdan. Pentru a lucra alaturi de el, Alexandru a renuntat la salariul de 500 de dolari pe care-l primea la Starom pentru unul de 300 de dolari la InterAKT. \"Riscul era mare, pentru ca eram casatorit si stateam cu chirie. Imi aduc aminte ca imediat dupa plecarea mea a urmat o marire de salarii la Starom. Ajunsesem sa castig, la InterAKT, o treime din cat castigau fostii mei colegi. Mi-a fost greu sa imi conving sotia sa-mi fie alaturi si sa mai aiba rabdare cativa ani\", povesteste Costin. Inceputul a fost greu. Cu o investitie mica trebuia sa faca in asa fel incat firma sa fie profitabila. Primul sediu al companiei a fost intr-o camera de camin a Politehnicii Bucuresti. Si-au adus calculatoarele de acasa si au inceput sa lucreze. Pentru ei, cliseul softistilor care lucreaza \"25 de ore din 24\" nu a fost deloc un mit. \"Lucram aproape non-stop. Faceam cu schimbul - cand dormea unul dintre noi, celalalt lucra\", povesteste Costin. Pentru ca aveau nevoie de ajutor, au cooptat in firma doi prieteni: Mihai Pricope si Cristian Marin, carora le-au vandut 5%, respectiv 1% din companie. \"Pachetul de cinci procente a costat multa munca aproape gratis si 500 de dolari, iar cel de un procent - 400 de dolari\", precizeaza Bogdan. De la 250 dolari/lunaDupa un timp, Bogdan Ripa si Alexandru Costin si-au mutat biroul in sediul companiei unui francez pentru care lucrau si care i-a primit fara sa le perceapa chirie. In primii ani nu castigau foarte mult - in jur de 250-300 de dolari lunar. Bogdan a lucrat cateva luni pe un salariu si mai mic. \"Nu mai tin minte exact ce salariu aveam, dar era mult sub piata. Si asa a fost destul de mult timp, la inceput. Important era sa crestem firma, nu sa ne platim pe noi\", a explicat el. La acea vreme nici macar nu visau sa isi vanda firma unei companii precum Adobe. Planul lor initial era sa faca outsourcing pentru prietenii francezi ai lui Bogdan. Din nefericire, insa, prabusirea actiunilor companiilor dotcom a insemnat si \"prabusirea\" lor. Si-au pierdut toti clientii pe care ii aveau. \"Am fost lasati cu ochii in soare, cu cateva idei dar fara niciun contract sau experienta comerciala\", marturiseste Costin.\"Cand m-am intors din Franta, aveam diverse contacte acolo, cu care speram sa colaboram. Insa, in principal datorita crash-ului dot com-urilor, planurile mele nu s-au concretizat. Asa ca ne-am reprofilat: am facut diverse proiecte, in principal site-uri pentru diverse asociatii si firme mici; un sistem ERP si site-ul MCTI (Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei). In dezvoltarea acestora am realizat ca avem nevoie de unelte pentru a le face mai bine si pentru a fi mai productivi. Asa au aparut produsele noastre. Cel mai cunoscut este MX Kollection - produs rebrand-uit de catre Adobe postachizitie, care continua sa se vanda pe website-ul nostru\", explica Bogdan.Primul produs pe care l-au facut a fost distribuit gratuit pe Internet. Au avut un feedback foarte bun si astfel au inceput sa-si faca relatii. Pe cel mai important contact al lor aveau sa il cunoasca mai tarziu, iar intalnirea urma sa fie decisiva. \"Mai lipsesc cateva zerouri\"In 2002, Ripa si Costin au fost invitati la o conferinta organizata de Ambasada Statelor Unite, la care participa si omul de afaceri de origine romana George Haber si alti parteneri de-ai sai care doreau sa investeasca in start-up-uri romanesti. \"Am fost sa cerem finantare pentru un produs CMS (content management system), numit Komplete. Intre timp acesta a fost realizat si sta inca la baza site-ului MCTI (Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei)\", spune Bogdan Ripa. Insa ceva a fost gresit. \"Ce nu a mers? Am cerut prea putini bani pentru fondul de investitii cu care venise George Haber (52 de ani). Ca sa-l citez, a zis ca \'mai lipsesc cateva zerouri\'\", explica Bogdan Ripa. George Haber are, insa, o alta parere: \"Au cerut pentru planul lor de afaceri 300.000 de euro, dar nu le-am finantat proiectul pentru ca nu mi s-a parut o idee buna. Le-am si spus, atunci, sa nu incerce sa faca ceea ce fac deja altii, crezand ca ei o fac mai bine. \'Arata-mi ceva ce nu face nimeni sau fac foarte putini si atunci mai discutam\'. Asta le-am spus\", precizeaza Haber. Chiar daca au fost refuzati, Alexandru Costin si Bogdan Ripa au tinut legatura cu cel mai bogat roman din Sillicon Valley. Iar dupa doi ani, au apelat din nou la ajutorul lui. \"Abordarea noastra in legatura cu George Haber a fost simpla. Eram siguri ca ne va fi mai bine cu el decat fara el. Am discutat despre diverse modalitati de colaborare si am decis sa-i oferim pozitia de presedinte al consiliului de administratie la InterAKT. Ideile lui, maturitatea si modul pro-activ de gandire ne-au ajutat extrem de mult\", explica Bogdan Ripa. \"Nu a investit bani in compania noastra, dar a achitat nota de plata la restaurantul in care i-am propus sa ni se alature\", isi amintesc amuzati cei doi softisti. Haber avea si experienta in domeniu, avand in vedere ca a fost implicat de-a lungul timpului in mai multe companii IT din SUA. La inceputul lui septembrie, compania americana Corel - unul dintre liderii mondiali ai aplicatiilor de prelucrare grafica - a cumparat InterVideo - furnizor de software multimedia-DVD - pentru 196 mil. dolari, iar George Haber era membru al Consiliului de Administratie si actionar minoritar in cadrul Corel.Asteptandu-l pe AdobeLa InteAKT, George Haber a jucat rolul decisiv in semnarea deal-ului cu Adobe. Ripa si Costin spun ca Adobe este o dragoste mai veche si ca nu ar fi vrut sa vanda altcuiva, desi au primit mai multe oferte de-a lungul timpului. \"Mergeam la conferintele tinute de Adobe si asa am inceput sa cunoastem foarte multi oameni care lucrau acolo\", spune Costin. De altfel, dupa ce a cumparat producatorul de software Macromedia, Adobe dorea sa vina in Romania pentru a porni un proiect de la zero, nu pentru o eventuala achizitie. Aproape doua luni le-a luat celor de la Adobe sa se hotarasca daca sa achizitioneaze InterAKT sau nu. Si inca doua luni de zile au durat negocierile intre cele doua parti. Au fost si momente grele in care ambele parti s-au gandit daca sa mearga sau nu mai departe. In plus, americanii au luat in calcul si capacitatea produselor celor doi de a genera venituri semnificative in viitor, mai spun cei doi programatori. \"In acest domeniu, se spune ca daca nu reusesti sa vinzi intr-un numar de ani, e greu sa mai vinzi dupa. Eram constienti, inca de la inceput, ca a fi cumparati de Adobe este o posibilitate. Pana la urma s-a intamplat, si il consider \'un vis devenit realitate\'\", spune Bogdan. \"Pana la urma totul a iesit bine. George (Haber - n.r.) a instrumentat intregul deal\", adauga Alexandru Costin. \"Si avocatii au fost foarte buni. S-au luptat pana cand ambele parti au fost multumite\", completeaza, elegant, Haber. Si nu e putin lucru sa multumesti Adobe, care a preferat InterAKT inaintea altor 800 de potentiale achizitii din Europa de Est. \"Eram o companie profitabila, cunosteam cultura organizationala a Adobe si, in plus, avem carisma\", supraliciteaza Costin. Ce vor face de acum incolo cei doi milionari? \"Voi mai sta cativa ani in compania Adobe. Vreau sa invat cat mai mult\", spune Costin. \"Scopul meu este sa raman cu Adobe\", adauga si Ripa.In cautarea unui nou visLa o prima impresie, nici unul dintre cei doi intreprinzatori romani nu se incadreaza in tiparul milionarului \"obisnuit\" - fara prezenta asistentului personal sau a secretarei, nu ies in evidenta nici prin vestimentatie si nici prin accesorii. Momentul semnarii contractului cu Adobe a fost, pentru ei, una din putinele ocazii in care au purtat costum. Desi nu au vrut sa dezvaluie valoarea tranzactiei care i-a adus in centrul atentiei, surse din piata IT au evaluat intreaga companie la aproximativ 20 de milioane de dolari, la o marja operationala de aproximativ 30%. Cei doi antreprenori estimeaza afaceri de aproximativ 1,5 milioane de euro pentru anul acesta.Alexandru Costin si Bogdan Ripa nu si-au schimbat obiceiurile, de cand conturile lor au castigat in volum. Nu s-au gandit inca ce vor face cu banii. \"Poate imi voi cumpara un ceas scump\", spune Costin. Timpul liber prefera sa si-l petreaca alaturi de familie si prieteni. In plus, lui Alexandru ii place sa citeasca, sa se joace pe calculator, si sa iasa \"cu bebe in parc\". \"In ultimul timp - nu am mai avut timp de nimic. Cand am insa un ragaz, fug cate un week-end la munte sau la mare, in functie de sezon. Iar serile mi le mai petrec din cand in cand cu prietenii\", spune si Bogdan. Toata lumea i-a intrebat ce vor face cu banii primiti de la Adobe. InDespre bani, afaceri, si dezechilibreAlexandru Costin, Bogdan Ripa si George Haber cred ca este destul de greu sa dezvolti in prezent o afacere de amploare pe piata IT cu bani putini. \"Cu jucatori precum Oracle, Adobe sau Microsoft se prefigureaza un viitor destul de sumbru pentru antreprenorii care vor sa porneasca o afacere fara prea multi bani\", este de parere Costin. Dar Haber vine cu solutia: \"Este necesar un fond de investitii. Pe de alta parte, faptul ca marile companii au venit in Romania, este un lucru benefic pentru inginerii romani\". Ripa vede piata IT foarte agitata dar este totusi optimist. \"Din pacate, prea multe call centere si support centere strica putin echilibrul in ecosistemul local. Insa vom trece si peste asta\", crede el.Ca nu s-au hotarat, dar ceva tot au facut: si-au cumparat cate-o casa in stil brancovenesc intr-un cartier de tip american, in vestul Bucurestiului, la Domnesti. Evident, una langa alta. \"Suntem prieteni din copilarie, parteneri atat timp la InterAKT, colegi la Adobe iar acum o sa fim si vecini\", spune Alexandru Costin.\"Aceasta este povestea. Am avut cateva mici esecuri la inceput, majoritatea din cauza naivitatii noastre. In orice caz, nu privim niciodata inapoi si de fiecare data acceptam noi provocari. E ciudat totusi cum entuziasmul este inlocuit de sentimentul de gol in suflet, atunci cand visele devin realitate. Personal, trebuie sa gasesc un nou vis curand\", incheie istoria Alexandru Costin. Ce au in comun Bill Gates si George HaberEste cel mai bogat roman din domeniul IT, averea sa fiind estimata la 100 de milioane de dolari. Compania sa, Mobilygen, este specializata in tehnologii multimedia pentru producatorii de telefoane mobile. George Haber a lucrat si cu Bill Gates, fondatorul Microsoft, insa colaborarea cu cel mai bogat om din lume a fost pentru oradean unul dintre cele mai mari esecuri. Gigapixel, al doilea startup al lui, trebuia sa dezvolte un procesor grafic de care Bill Gates avea nevoie pentru consola X-Box. Intelegerea era ca cei doi (Haber si Gates) sa prezinte impreuna X-Box. Dar Bill Gates mai lucra in paralel si in secret cu o alta companie, Nvidia, care trebuia sa faca acelasi lucru. Astfel, fara sa stie, George Haber s-a trezit intr-o competitie din care nu a iesit castigator. La cateva luni, Gigapixel a fost cumparata de 3DFx pentru 180 de milioane de dolari. Si ca o ironie, 3DFx a fost cumparata, la doi ani, de Nvidia. Pe langa Mobilygen, oradeanul mai detine actiuni si la alte sase companii, fiind si membru in consiliile de administratie ale acestora. InterAKT nu este singura companie romaneasca in care s-a implicat, dar evita sa vorbeasca de restul afacerilor pe care le coordoneaza.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Viata,
in,
retea
/lideri/viata-in-retea-4073358
4073358
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: Criza politică afectează economia! O discuţie între Cristian Hostiuc, director editorial ZF şi Felix Drăghici, editor-prezentator ŞTIU

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.