Nu mai putin de 100 de milioane de dolari se fac scrum odata cu cuvintele controlerului. "Abandonati lansarea!", spune acesta, destramandu-i toate sperantele lui Elon Musk, omul care de cand a intrat in afaceri, la doar 12 ani, a fost mereu in prima linie a antreprenorilor care au schimbat lumea asa cum o stim.

Unul dintre cei trei fondatori ai PayPal, astazi un om de afaceri in valoare de 328 de milioane de dolari, si-a pariat o treime din avere pe o singura idee: accesul simplu si eficient in spatiu. Ideea sa de afaceri este simpla - cel putin in teorie - Musk propunandu-si sa construiasca un Volkswagen al rachetelor , un vehicul simplu si eficient din punct de vedere al costurilor, care sa fie capabil sa lanseze sateliti pe orbita Terrei la o treime din pretul vehiculat pe piata. Desi tentativa de lansare a rachetei Falcon 1 a esuat de doua ori pana acum, iar specialistii din industria aerospatiala ridica circumspecti din sprancene la auzul numelui lui, spunand ca lansarea rachetelor in spatiu este o sarcina atat de dificila incat nu e de mirare ca a reprezentat intotdeauna initiativa statelor si nu a antreprenorilor, Musk nu concepe deocamdata sa abandoneze cursa. "Unde am ajunge fara curajul de a paria pe inovatie?", se intreaba el. "Cand Henry Ford construia masini ieftine si sigure, oamenii inca strambau din nas si ziceau 'Da' ce nu-i in regula cu caii?'. Ceea ce a facut el a fost un pariu imens, dar fiindca l-a castigat, acum am uitat cum este sa calaresti pana la destinatie."

Antreprenorul de-o schioapa

Poate ca primul cec emis pe numele lui Elon Musk a fost ceva mai modest decat cel in valoare de 200 de milioane de dolari primit de la eBay in 2002, insa Musk se mandreste ca pe acesta l-a incasat la doar 12 ani. Intr-o perioada in care jocurile video in genul "Space Invaders" faceau furori, tanarul antreprenor din Africa de Sud a construit codul propriului sau joc video, numit "Blast Star", pe care l-a vandut apoi unei reviste de gaming pentru 500 de dolari. "Cand ai 12 ani, 500 inseamna o gramada de bani," spune Musk. Iar cand ai "o gramada de bani", incepi sa ai si responsabilitati si de aceea tanarul antreprenor a decis ca banii trebuie investiti. A ales sa cumpere actiuni la o companie farmaceutica din orasul sau natal, Pretoria, pe care o monitoriza deja de ceva vreme. Iar cand le-a vandut cativa ani mai tarziu, la 17 ani, pentru "cateva mii de dolari", banii i-au prins foarte bine, deoarece a decis impotriva parintilor sai sa se mute in Canada pentru a urma cursurile Universitatii Queen's din Kingston.

"Daca voiai sa studiezi in mod serios tehnologia, trebuia sa fii cat mai aproape de locul in care se fac cartile in acest domeniu, adica in America de Nord", spune Musk, amintindu-si de decizia care i-a schimbat viata. Cat despre cumpatare, atuul pe care si astazi mizeaza in noul sau business, Musk spune ca a deprins-o tot in anii studentiei, atunci cand a invatat valoarea banilor. "Am incercat numeroase experimente in vremea aceea si toate se refereau la cum poti trai cu mai putin de un dolar pe zi", se amuza astazi milionarul din Palo Alto. "Si spre deosebire de altii, n-am uitat nimic din perioada aceea. De exemplu, poti gati spaghetti cu sos de rosii si o treime dintr-un ardei gras sau poti pregati acasa hot dogs pentru mai putin de 25 - 30 de centi bucata."

Dupa ce a urmat doi ani cursurile Universitatii din Kingston, Musk a primit o bursa in cadrul Universitatii Pennsylvania, unde si-a sustinut licenta in economie si fizica inainte de a se muta in California in 1995, in plin boom dotcom. "Revolutia dotcom se raspandea cu repeziciune pretutindeni in jurul meu. Puteam sa stau deoparte si sa privesc fenomenul ori sa devin o parte din el", spune Musk. Asa se face ca, desi a fost acceptat la Stanford pentru un doctorat in fizica, Musk nu a mai ajuns la nici macar un curs, alegand sa puna bazele primului start-up in apartamentul sau din Palo Alto.

Cam stramtorat la capitolul bani, Musk s-a orientat spre un business care sa genereze rapid capital si astfel a luat nastere Zip2, o companie dotcom care ajuta publicatiile de larga circulatie sa plaseze reclame si anunturi locale pe internet. Ideea a prins repede si Musk a reusit sa stranga in scurt timp investitii in valoare de mai multe milioane de dolari in compania sa, atragand clienti de renume din industria de publishing, precum Hearst Corp sau Knight-Ridder Inc. In 1999 Compaq a cumparat Zip2 pentru nu mai putin de 307 milioane de dolari cash, iar Musk s-a folosit de partea sa pentru a pune bazele noului sau business, X.com, devenit apoi PayPal. Startup-ul oferea o suita de servicii bancare clientilor sai, insa cea mai populara aplicatie a devenit cea care le dadea acestora posibilitatea de a trimite bani prin e-mail.

De departe cei mai entuziasti clienti ai PayPal erau cei care faceau in mod regulat cumparaturi de pe eBay, iar campania virala de marketing gandita de Musk a ingrosat substantial randurile celor care foloseau sistemul de plata online. Astfel, in ciuda crash-ului afacerilor online de la sfarsitul anilor '90, PayPal a devenit o companie publica in februarie 2002, cu o capitalizare de piata de 1,2 miliarde de dolari. La doar 5 luni mai tarziu eBay cumpara PayPal pentru 1,5 miliarde de dolari, iar Elon Musk, in calitate de actionar principal, cu 11,7% din actiuni, primea mai bine de 200 de milioane de dolari.

Misiune: colonizarea spatiului

Dupa finalizarea tranzactiei cu eBay, Elon Musk zacea la soare pe o plaja din Rio de Janeiro, adica exact in locul in care te-ai astepta sa gasesti un tanar milionar in varsta de 30 de ani care a strans in doar cativa ani o avere rockefelleriana pe seama epocii dotcom. Insa contrar asteptarilor, Musk nici nu rasfoia alene ultimul numar al revistei People, nici nu se delecta cu nenumarate cocteiluri garnisite cu umbrelute. In schimb businessman-ul era captivat de un alt fel de lectura de vacanta, o carte groasa cu titlul "Elemente fundamentale ale propulsiei de rachete".

Tanarul antreprenor repeta oricui voia sa il asculte ca este plictisit pana peste cap de internet, iar in timp ce medita asupra urmatorului sau proiect in timp ce punea la punct detaliile achizitiei PayPal de catre eBay, Musk a inceput sa se intrebe de ce explorarea spatiului nu a inaintat prea mult in ultimele decenii. "Punctul sau de apogeu a fost atins de programul Apollo, la sfarsitul anilor '60, iar in ultimii treizeci de ani, in loc sa inainteze, a batut pasul pe loc, in cel mai bun caz", spune el. "Iar una dintre cauzele principale ale acestei stagnari este costul enorm al lansarii rachetelor in spatiu."

Aici si-a propus sa intervina ambitiosul antreprenor, astazi in varsta de 36 de ani, care crede ca poate aduce un aport semnificativ in explorarea spatiului daca va putea sa mentina la minim costurile construirii si lansarii in spatiu a rachetelor. Musk vrea sa lanseze astfel de rachete reutilizabile, cu astronauti la bord, care sa reuseasca sa ajunga pe orbita Terrei, la peste 400 de kilometri inaltime, acolo unde este localizata Statia Spatiala Internationala. In istoria zborului in spatiu, doar opt tari si Agentia Europeana a Zborului in Spatiu au reusit sa patrunda pe orbita Terrei, insa Musk declara fara rezerve ca el o poate face singur mai ieftin si chiar cu profit.

Obiectivul sau este acela de a face un business din lansarea necostisitoare a satelitilor pe orbita, insa necostisitor este un termen relativ pe o piata in care lansarile satelitilor comerciali ce servesc telecomunicatiilor sau altor industrii incep de la un pret de 30 de milioane de dolari si pot ajunge pana la 85 de milioane de dolari sau chiar mai mult. Prin intermediul companiei pe care a lansat-o in 2002, Space Explorations Technology sau SpaceX, cum este "alintata", Musk isi propune sa trimita sateliti in spatiu pentru o treime din preturile valabile astazi, cu ajutorul unor rachete simple construite de propria sa companie.

Falcon1, racheta pe care SpaceX o construieste, vrea sa devina Volkswagen-ul cosmosului, o racheta ieftina si simpla pana la strictul necesar care ar trebui sa "faca naveta" intre spatiu si Terra, fiind recuperata si refolosita de mai multe ori, spre deosebire de cele care patrund acum in spatiu doar o singura data. Iar daca pretul pentru o lansare comerciala este astazi intre 10.000 si 20.000 de dolari pe kilogramul de incarcatura; Musk spune ca pretul perceput de SpaceX ar putea fi de doar 2.000 de dolari pe kilogram in scurt timp.

La fel cum facea si in perioada facultatii, Musk mentine costurile afacerii sale cat mai scazute strangand cureaua la maxim pentru fiecare cheltuiala si de aceea designul si tehnologia folosite in rachetele SpaceX sunt cat mai simple. "Mi s-au facut de-a lungul timpului numeroase propuneri din partea mai multor companii, insa cand Elon m-a abordat, nu am putut sa nu observ cat de diferita era initiativa lui", spune Tom Mueller, care s-a alaturat echipei SpaceX de la fondarea acesteia, dupa ce a petrecut nu mai putin de 14 ani la cunoscuta corporatie americana TRW Incorporated.

"Ceilalti antreprenori aveau mereu in maneca cate un truc, ca de exemplu o elice de elicopter sau cate o tehnologie miraculoasa", spune Mueller, vicepresedintele diviziei de propulsare a SpaceX. "Elon insa nu voia decat sa preia cea mai buna tehnologie deja existenta pe piata si sa construiasca un vehicul simplu si sa foloseasca cei mai potriviti combustibili." Scepticii spun ca viziunea lui Musk nu este mai mult decat vanare de vant, iar acesta se face vinovat de subestimarea considerabilelor provocari tehnologice si comerciale pe care SpaceX le va intampina in drumul spre un faliment iminent. "Musk este, fara nici o indoiala, un tip tanar si foarte destept, care a facut o gramada de bani la momentul potrivit, dar noi in bransa avem o vorba: singurul mod de a deveni milionar din lansarea in spatiu este sa incepi cu un miliard", spune Marshall Kaplan, fost inginer aerospatial, astazi directorul pe programele de lansare in spatiu pentru firma de consultanta Strategic Insight Ltd. din Vancouver.

Chiar si printre investitorii care s-au imbogatit de pe urma vanzarii PayPal se gasesc cate unii care se indoiesc de succesul noii initiative a lui Musk si sunt de parere ca de data aceasta ambitiosul antreprenor a muscat mai mult decat putea mesteca. "Startup-ul lui Musk este o afacere extrem de riscanta si in acelasi timp extrem de avida de capital, adica exact genul de afacere de care investitorii se feresc cat pot", spune John Malloy, managing partner la Nokia Venture Partners din Menlo Park, California.

Cu toate acestea unii dintre marii investitori cu buzunare adanci si un interes pronuntat pentru domeniul aeronauticii ar putea fi atrasi de SpaceX, crede Malloy, data fiind reputatia lui Musk de "antreprenor tipic din Silicon Valley, cu acel saselea simt al businessului potrivit in locul si momentul potrivit". "Cred ca la un moment dat chiar si industria rachetelor s-ar putea sa aiba nevoie de un Henry Ford si cine stie, poate chiar Elon va fi acela", spune Mike Griffin, un veteran al industriei aerospatiale, care a facut consultanta pentru SpaceX la lansarea acesteia, iar acum este presedintele In-Q-Tel, un fond de investitii cu sediul in Vancouver, finantat de CIA.

Epilog spatial

...a doua zi dupa lansarea abandonata, Falcon1 este gata pentru o noua incercare si toata lumea este in aceleasi pozitii ca in ziua anterioara, asteptand cu infrigurare cuvintele magice: "T minus 60 de secunde. Vehiculul este acum pregatit de lansare. Zece. Noua. Opt. Sapte. Sase. Cinci. Patru. Trei. Doi. Unu". Flacarile portocalii explodeaza in sfarsit de sub racheta, un zid orbitor de foc, iar vocea inginerului-sef vine sa confirme imaginile de pe ecrane "Lansarea a reusit". Musk sare in picioare, cu o figura impietrita, lipsita de orice expresie, in timp ce tipete de bucurie rasuna de la geamurile birourilor SpaceX. In timp ce racheta trece ascultatoare prin fazele 2 si 3 ale lansarii, pe masura ce ce se inalta tot mai sus in aer, Musk explodeaza in sfarsit: "Am sa ma uit de nenumarate ori la inregistrarea asta!", tipa el fericit. "Felicitari baieti!" 11 minute si 11 secunde mai tarziu insa cerul se umple de un fum negru, iar Falcon 1 se prabuseste de la o inaltime de 290 de kilometri inapoi pe Pamant. Dezamagirea pluteste in aer, dar un lucru este cert. Racheta lui Musk a reusit sa patrunda mai departe in spatiu decat oricare alta, finantata in mod privat si construita de la zero.