1. Reducerea contribuţiilor sociale, care sunt printre cele mai ridicate din Europa. România are un dezechilibru între contributorii la sistemul de asigurări sociale şi beneficiarii acestui sistem, iar acest dezechilibru nu poate fi remediat decât prin măsuri curajoase care să reducă nivelul de impozitare pe forţa de muncă, prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi eventual plafonarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

2. Reforma profundă a administraţiei fiscale şi informatizarea acesteia. Este nevoie de expertiza sectorului privat şi de asistenţa instituţiilor financiare internaţionale pentru reuşita acestei reforme, diminuarea evaziunii fiscale, şi ar crea spaţiu bugetar pentru o eventuală relaxare fiscală care să stimuleze creşterea economică şi investiţiile străine.

3. În plan managerial, este nevoie de creşterea productivităţii muncii în România, dar şi de un accent sporit pentru inovaţie. România cheltuieşte mai puţin de 0,5% din PIB pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare, este nevoie de un efort comun al sectorului public şi al celui privat pentru a ne apropia de ţinta comunitară de 3% din PIB destinată cercetării.

4. Este nevoie de măsuri pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi un consens politic şi social care să susţină un nou proiect naţional de dezvoltare durabilă a ţării.