Lapte, nu lamaie!
Un lucru este sigur: ritualul ceaiului e molipsitor si, cand Tom Wilson, jurnalistul, prezentatorul de emisiuni TV si dj-ul britanic care locuieste de 4 ani in Romania isi viziteaza unul dintre prietenii sai romani, acestia il servesc nu cu cafea, nu cu suc, ci cu o ceasca de ceai. Si nu cu ceai de fructe sau ceai cu lamaie, pentru ca sortimentele respective nici nu exista in "meniu" in Anglia, ci doar ceai negru cu lapte.
Ii place sa mearga si la ceainaria Carturesti, desi in tara sa nu exista termenul de ceainarie, pentru ca in absolut orice loc din oras poti savura o cana cu ceai. In general bea ceai negru, dar a descoperit si ceaiul Rooibos, "ceai rosu" fara teina, de la bunica sa. Dulceata pe care multi o apreciaza la Carturesti, servita in farfurioare ce amintesc de obiceiul bunicii de a trata oaspetii cu astfel de mici atentii, nu face parte din obiceiul englezesc de a bea ceai si nici cescutele mititele in stil japonez - "Noi suntem obisnuiti sa bem mult ceai si din cani mari", spune Wilson. Prajiturile de ciocolata si cu gem din farfurie sunt insa numai bune de inmuiat in ceai. In inalta societate, totusi, sunt apreciate seturile fine de portelan servite pe tavi de argint, iar regulile pentru a bea ceaiul in mod corect au fost pana in anii '30 impuse in lectiile de bune maniere pe care debutantele erau nevoite sa le ia inainte de casatorie. Chiar si in zilele noastre au loc cursuri de "Tea Etiquette", iar trendul a trecut oceanul, devenind si in Statele Unite o cerinta pentru cei care ravnesc la obiceiurile nobiliare.
Povestind in continuare despre traditia ceaiului, Wilson isi aminteste de perioada in care era student la Oxford si spune ca studentii care beau ceai sunt deja un stereotip. "Your turn to put the kettle on" (E randul tau sa pui ceainicul pe foc) este o fraza uzuala in vocabularul lor, fie ca invata, poarta discutii sau pur si simplu petrec duminica in fata campionatului de cricket de la televizor. Chiar si in cricket exista pauze pentru ceai si sandvisuri. Cricket-ul este sportul national al englezilor si se spune ca reflecta caracterul englezesc: necesita rabdare, fair-play si... pauze de ceai. Desi despre cricket Wilson adauga ca "it's not my cup of tea" (expresia tipic englezeasca care denota lipsa de interes intr-un domeniu).
Dar se pare ca exista si aspecte negative ale asa-ziselor tea breaks, cel putin pentru angajatori. Muncitorii au dreptul la pauza de ceai si de obicei se opresc de 10 ori pe zi tocmai pentru a se bucura de acest drept. Inainte, pana in anii '80 exista chiar jobul de tea-boy sau tea-lady, personaje care erau platite numai pentru a se plimba cu tava printre angajatii dintr-o companie si pentru a-i servi cu ceai.
Povestile lui Wilson au continuat la Rendez- Vous si, desi englezii si francezii nu ar bea niciodata un ceai impreuna, el a incercat si ceainaria franceza de la Universitate.
Alaturi de ceainicele si cestile albe, chelnerul a adus si o clepsidra menita sa te anunte cand a venit momentul sa scoti plicul de ceai din ceainic, insa dupa cum a spus zambind Wilson "Un englez intotdeauna stie". L-a insotit si un prieten din Anglia si putin contrariati au observat ca nu a fost adus laptele. "Asa ceva nu s-ar intampla niciodata in Anglia, pentru ca ceaiul nu se bea fara lapte", spun cei doi, si ajung si la o mica disputa. Oare sa pui laptele in cana inainte de a turna ceaiul este o greseala de eticheta?
S-a ajuns la concluzia ca ar fi probabil mai bine sa se puna mai intai ceaiul in ceasca, dupa care sa se adauge laptele. Dupa alte dezbateri de acest gen cei doi englezi s-au pus de acord ca e o adevarata arta sa bei ceai in stil britanic si ai nevoie de rabdare pentru a te bucura de ea mai ales intr-o lume in care fast living si Starbuck au inceput sa-si faca din ce in ce mai multi adepti.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro