O sursă de inspiraţie în filmele SF o reprezintă şi zgârie-norii perioadei interbelice, cum ar fi cei de la New York. Alte case au un aspect futurist, inspirat de lucrări ale unor arhitecţi care şi-au închipuit la un moment dat cum ar arăta casa viitorului. Acest tip de locuinţe are interiorul zugrăvit în alb, plin de piese de mobilier care par să plutească deasupra podelei, iar uşile se deschid singure dinaintea celor ce vor să treacă dintr-o încăpere în alta. Există însă şi case cu aspect retro, inspirate de o serie de stiluri de la cel victorian la cel al locuinţelor tradiţionale din satele tunisiene, aşa s-a putut vedea în "Războiul stelelor".

În unele situaţii, casele din filmele science-fiction nu sunt simple decoruri create pentru acestea, ci case proiectate de arhitecţi importanţi pe care realizatorii le consideră potrivite pentru a ilustra versiunea lor despre viitor. Un exemplu în acest sens este Ennis House de la Los Angeles, o creaţie Frank Lloyd Wright, care a apărut în diverse pelicule, dintre care cea mai importantă este "Blade Runner" ("Vânătorul de recompense"), inspirat din romanul lui Philip K. Dick "Visează androizii oi electrice?".

Alt exemplu îl reprezintă casa proiectată de arhitectul Charles Deaton şi construită pe un munte din Colorado, considerată de mulţi a semăna ba cu o scoică, ba cu o navă spaţială, iar de alţii a fi printre cele mai urâte din SUA. Aceasta a fost imortalizată în filmul lui Woody Allen "Sleeper" din 1973, a cărui acţiune se petrece la vreo două sute de ani în viitor.

În alte filme, printre care "Călăuza", "The Road" ("Drumul") ori "Book of Eli" ("Cartea lui Eli"), casele sunt unele obişnuite, dar neîngrijite, pentru a sugerea degradarea lumii unde are loc acţiunea.