CONTEXTUL: În condiţiile în care operatorii low-cost vor să atragă venituri suplimentare din serviciile oferite, compania aeriană Wizz Air a decis în toamna anului trecut taxarea bagajelor de mână tradiţionale (troller de mici dimensiuni) cu cel puţin zece euro pentru fiecare zbor. De asemenea, rutele pe care operează Wizz Air sunt, în majoritatea cazurilor, aeroporturi secundare.

DECIZIA: În replică, concurentul Blue Air anunţa că măreşte capacitatea bagajelor permise la bordul avionului de la şapte la zece kilograme şi le menţine în continuare gratuit. Totodată, Blue Air anunţa că pentru destinaţii precum Dublin, Veneţia, Bruxelles sau Roma menţine operarea pe aeroporturi principale, iar pasagerii îşi pot obţine gratuit locul în avion odată cu formalităţile de check-in.

EFECTELE: Numărul de pasageri transportaţi de Blue Air a rămas constant în 2012, comparativ cu anul precedent, însă oficialii companiei se aşteaptă ca efectele deciziei să se vadă în anul în curs, ca urmare a atenţiei tot mai mari a pasagerului la preţul biletului şi la serviciile oferite gratuit.

TAXELE ADIŢIONALE PE CARE LE PERCEP COMPANIILE LOW-COST, dincolo de preţul efectiv al biletului de avion, fac parte din modelul de business pe care îl practică acestea. Liniile aeriene low-cost cele mai performante la acest capitol reuşesc să genereze şi 20-30% din venituri din astfel de servicii în timp ce în cazul liniilor aeriene tradiţionale, care au un model de afacere diferit, această cifră este în jur de 3% în medie. Piaţa aviaţiei low-cost din România este împărţită de doi mari jucători: Wizz Air, compania cu sediul la Budapesta deţinută de fonduri de investiţii de peste Ocean, şi Blue Air, operatorul român controlat de omul de afaceri Nelu Iordache prin firma Romstrade, cunoscută pentru contractele de construcţie şi întreţinere de drumuri. Cele două companii au transportat în 2012 circa 4,3 milioane de pasageri pe piaţa din România (2,8 milioane pentru Wizz Air şi 1,5 milioane pentru Blue Air), de unde mai operează şi Ryanair cu zboruri sporadice de la Constanţa şi Târgu-Mureş. Flota Wizz Air este una dintre cele mai noi din Europa şi este semnificativ mai tânără faţă de cea a Blue Air.

Poziţionarea companiei Blue Air pe piaţa low-cost din România are însă anumite parcularităţi, menite să o diferenţieze de concurentul principal Wizz Air. Alocarea pentru fiecare pasager a unui loc în aeronavă este, în viziunea oficialilor Blue Air, unul dintre principalele aspecte la care priveşte pasagerul. În cazul îmbarcării, pasagerii nu mai caută să ocupe cât mai repede un loc în aeronavă pentru a putea sta unul lângă celălalt, cum se întâmplă în cazul zborurilor Wizz Air. Apoi, după cum spune Adrian Ionaşcu, directorul general adjunct al Blue Air, compania a ales să opereze unele zboruri de pe aeroporturi principale pentru a putea "uşura accesul pasagerilor la destinaţie şi a se diferenţia". Este cazul unor oraşe precum Bruxelles (Wizz Air operează de la Charleroi), Veneţia (Wizz Air operează de la Treviso), Roma sau Dublin. Odată cu decizia companiei Wizz Air de a taxa bagajul de mână de dimensiuni tradiţionale cu zece euro începând cu toamna anului trecut, Blue Air anunţa că păstrează gratuit bagajul de mână şi, mai mult, măreşte greutatea permisă la bord de la şapte la zece kilograme. Blue Air oferă şi posibilitatea transportării contra cost a patru bagaje de cală de câte 32 de kilograme fiecare, măsură neîntâlnită la alte companii.

Supremaţia celor două companii se împarte în România pe regiuni. Dacă Wizz Air deţine controlul în Ardeal şi Banat, iar lupta pentru Bucureşti se dă de la egal la egal, dat fiind că din capitală operează şi companii de linie, Blue Air acoperă Moldova prin aeroportul de la Bacău, loc unde concurentul principal nu operează, deşi milioane de români din acea regiune muncesc în Spania şi Italia, destinaţii de importanţă majoră pentru companiile low-cost. Wizz Air încă analizează intrarea pe piaţa din estul ţării, după cum spune Daniel de Carvalho, responsabilul de comunicare.

"Cifric, numărul nostru de pasageri a rămas constant de la an la an şi e dificil de spus dacă felul în care încercăm să ne diferenţiem va atrage mai mulţi pasageri, dar cert e că în astfel de vremuri pasagerul se uită, dincolo de preţul pentru biletul plătit, la fiecare leu pe care îl cheltuieşte în plus pe durata călătoriei", spune Adrian Ionaşcu, director în cadrul companiei Blue Air.