Cu circa 390 de kilometri funcţionali în prezent, România continuă să se afle la coada clasamentului regional, ţări precum Polonia sau Ungaria depăşind deja 1.000 de kilometri fiecare. "Nu cred că trebuie să fii ministru ca să sesizezi presiunea aceasta (presiunea din partea românilor cu privire la construcţia de autostrăzi - n. red.). Mai mult decât atât, e vorba de o aşteptare publică justificată din partea oricărui român. Cu toţii ne dorim ca România să aibă autostrăzi. Cu toţii ne dorim să călătorim pe o autostradă în România aşa cum o facem în multe alte state membre ale UE, care au programe de autostrăzi în stadii avansate", spunea săptămâna trecută Alexandru Nazare, ministrul transporturilor, într-un interviu pentru Ziarul Financiar. Dacă promisiunile şi strategia actuală a Ministerului Transporturilor vor fi respectate, în următorii ani România ar urma să inaugureze anual peste 100 de kilometri de autostrăzi. Pentru 2012 sunt programaţi 128 de kilometri de noi autostrăzi, la care se vor adăuga alţi circa 20 de kilo-metri din tronsonul Cernavodă-Medgidia - care vor fi deschişi însă doar pe câte o singură bandă pe sens -, potrivit informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şI Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Cea mai aşteptată autostradă de anul acesta este Bucureşti-Ploieşti, alternativă la DN 1, cel mai circulat drum din România. Cei 61,5 kilometri ce leagă cele două oraşe ar urma să fie gata în două etape: aproape 55 de kilometri vor fi livraţi în al doilea trimestru al acestui an, în timp ce primii 6,5 kilometri, ce pornesc din Capitală, au ca termen de finalizare luna octombrie. Tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti, ce face parte din această autostradă, a fost în urmă cu un an în mijlocul unui adevărat scandal, după ce fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a ameninţat firmele constructoare, Spedition UMB, Tehnostrade (ambele controlate de Dorinel Umbrărescu), Euro Construct Trading '98 (Dan Beşciu şI Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu), că va rezilia contractul. Motivul era faptul că firmele controlate de cei trei regi ai asfaltului au cerut suplimentarea contractului cu 47%, echivalentul a circa 100 de milioane de euro, şi au părăsit timp de 16 luni lucrările pe un sector de aproape doi kilometri din cei 42,5 ai tronsonului. Ulterior, constructorii au renunţat la pretenţiile financiare şi s-au angajat să finalizeze tronsonul până la finalul anului 2011, lucru care însă nu s-a întâmplat. Acum se vorbeşte despre inaugurarea acestei autostrăzi în mai sau în iunie.

O altă autostradă care este aşteptată cu sufletul la gură este autostrada Soarelui, care ar trebui să fie finalizată în iulie (mai puţin un tronson de circa 20 de kilometri între Cernavodă şI Medgidia ce ar urma să fie finalizat anul acesta doar pe câte o bandă pe fiecare sens de mers).

Nici autostrada Soarelui nu a scăpat de rezilieri anul trecut, în contextul în care lucrările se mişcau destul de lent. Astfel, Ministerul Transporturilor a reziliat în primăvara lui 2011 contractul de construcţie a tronsonului Cernavodă-Medgidia, la care lucrau francezii de la Colas, după un război al declaraţiilor ce a durat săptămâni bune şi în care cele două părţi s-au acuzat reciproc de nerespectarea clauzelor contractuale. În toamna anului trecut contractul a fost din nou atribuit, de această dată nemţilor de la Max Boegl şi italienilor de la Astaldi, care s-au angajat anul acesta să deschidă circulaţia pe Cernavodă-Medgidia la o câte o bandă pe sens. Celelalte două tronsoane Medgidia-Constanţa şi centura Constanţei, cu o lungime cumulată de circa 53 de kilometri, ar urma să fie finalizate complet în iulie, după ce anul trecut au fost deschişi traficului circa 23 de kilometri.