România are o experienţă destul de îndelungată în a trăi într-un mediu inflaţionist, chiar la niveluri semnificativ mai mari decât cele pe care le vedem la ora actuală. Aşadar, într-un perimetru economic constant, fără escaladări neaşteptate venite din exterior, nu va exista o recesiune, ci mai degrabă o încetinire a creşterii. Şi, în condiţiile în care vom vedea o încetinire a creşterii economice în 2023, este de aşteptat ca nici creditarea să nu cunoască salturi impresionante, anticipează François Bloch, CEO al BRD. În privinţa sistemului bancar românesc, el nu are temeri deosebite şi nici nu crede că s-ar putea confrunta cu situaţii periculoase, bineînţeles, în ipoteza că nu intervin evenimente neprevăzute sau „lebede negre”.

„2023 stă sub semnul capacităţii de adaptare. Pe de o parte, este o perioadă încă dominată de incertitudini geopolitice, pe de altă parte, anumite consecinţe ale acestei situaţii vor merge către o normalizare progresivă.  Ne aşteptăm ca inflaţia să se scrie din nou cu o singură cifră spre sfârşitul acestui an, într-un context caracterizat de dobânzi de piaţă înalte, şi foarte probabil de o mai mare prudenţă din partea companiilor şi gospodăriilor, care ar putea fi tentate să-şi amâne sau să-şi limiteze planurile de investiţii”, anticipează François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale.

În ceea ce priveşte evoluţia economiei în acest an şi în perspectivă, CEO-ul băncii româneşti cu capital francez se declară „mai degrabă optimist”. „România are o experienţă destul de îndelungată în a trăi într-un mediu inflaţionist, chiar la niveluri semnificativ mai mari decât cele pe care le vedem la ora actuală. Aşadar, într-un perimetru economic constant, fără escaladări neaşteptate venite din exterior, nu credem că va exista o recesiune, ci mai degrabă o încetinire a creşterii. În ceea ce ne priveşte, ne vom urmări planurile şi vom investi în zonele prioritare, în special în ceea ce priveşte domeniul IT”, a explicat şeful BRD într-un interviu.

Oportunităţile, la fel ca temerile legate de economie, sunt legate de capacitatea României de a pune la lucru fondurile europene. „PNRR este o oportunitate uriaşă, o şansă unică de a accelera proiectele de modernizare a ţării şi de recuperare a decalajelor care încă despart România de economiile avansate. De aceea, orice întârziere în respectarea calendarului asumat reprezintă un motiv de îngrijorare.” În privinţa sistemului bancar, şeful BRD nu are temeri deosebite şi nici nu crede că s-ar putea confrunta cu situaţii periculoase, bineînţeles, în ipoteza că nu intervin evenimente neprevăzute sau „lebede negre”.

Piaţa bancară românească este o piaţă competitivă, deschisă la nou şi dispusă să exploreze metode noi de a atrage şi fideliza clienţii, după cum consideră François Bloch. „Piaţa românească este destul de deschisă către inovare, deşi anumite proiecte de modernizare, cum ar fi plăţile instant, nu avansează cu viteza pe care şi-ar dori-o clienţii. Este o piaţă acum mult mai deschisă către dialog şi comunicare cu clienţii, dovadă că băncile au tras concluziile necesare după momentele dificile traversate cu ani în urmă. Altfel, rămâne o piaţă solidă, bine supravegheată, o piaţă sigură şi pentru investitori, şi pentru clienţi.” Referindu-se la evoluţia creditării, şeful BRD aminteşte că aceasta este strâns legată de evoluţiile macroeconomice. Astfel, în condiţiile în care vom vedea o încetinire a creşterii economice în 2023, este de aşteptat ca nici creditarea să nu cunoască salturi impresionante. „La nivelul preferinţei pentru lei versus moneda unică europeană, deşi ne aflăm momentan într-un mediu caracterizat de dobânzi înalte, cred că leul va rămâne moneda de bază pentru clienţii care plănuiesc să se împrumute, ţinând cont şi de proiecţiile care iau în calcul o revenire a inflaţiei la un nivel scris cu o singură cifră chiar înainte de sfârşitul acestui an.”

Asupra evoluţiei creditelor şi a depozitelor bancare o influenţă importantă o au şi nivelurile dobânzilor, care ţin cont şi de deciziile BNR privind dobânda-cheie. După ce în 2022 BNR a majorat de opt ori rata-cheie, până la 6,75%, în ianuarie 2023 banca centrală a mai operat o creştere a dobânzii, până la 7%, pentru ca în februarie să menţină acest nivel. „Nu aş vrea să fac pronosticuri, nici să contribui la crearea unor anticipaţii; BNR are toate instrumentele ca să aprecieze nivelul potrivit al dobânzii cheie, în concordanţă cu nivelul inflaţiei la un anumit moment, dar şi cu alţi indicatori macroeconomici. Dobânzile comerciale la depozite şi cele la credite vor evolua în consecinţă”. În materie de tendinţe, ar trebui să vedem în 2023 un vârf al dobânzilor, urmat de o scădere graduală, care va continua în 2024, după cum anticipează şeful BRD, a treia cea mai mare bancă după active din România. Important este şi cum tolerează companiile nivelurile ridicate ale inflaţiei şi dobânzilor, precum şi încetinirea economiei.

România are deja un track record important în materie de încetiniri economice, aminteşte François Bloch, aşa că el nu crede că o eventuală recesiune (care însă nu este prevăzută în acest moment) ar putea lua prin surprindere companiile din România. Pe de altă parte, există deja programe şi măsuri luate de guvern care şi-au dovedit utilitatea în ultimii trei ani şi pot proteja într-o anumită măsură companiile. „În acest moment nu se întrevăd corecţii şi restructurări de amploare, însă, dacă acest lucru se va întâmpla totuşi, băncile sunt pregătite să răspundă, aşa cum au făcut-o şi până acum.”

Şeful BRD menţionează că nu a remarcat, deocamdată, scăderi de activitate sau sectoare care să fi intrat în recesiune. „Aici trebuie să ţinem cont de faptul că România este o economie deschisă, care evoluează într-un context mai larg, şi multe dintre companii sunt angrenate în lanţuri de valoare mai lungi, care trec de graniţele ţării. În măsura în care industriile exportatoare vor funcţiona şi vor avea comenzi de la marii lor clienţi, este mai puţin probabil să vorbim despre crize pe anumite pieţe sau industrii şi vom vorbi mai degrabă despre încetiniri care sunt normale în ciclurile economice.” În absenţa unor evoluţii macroeconomice pronunţat negative, este relativ improbabilă o modificare semnificativă a nivelului ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) la nivelul sistemului bancar, în opinia CEO-ului BRD. Din contră, potrivit ultimelor estimări ale Băncii Centrale, inflaţia va scădea semnificativ spre finalul acestui an, coborând sub 10%. Există, aşadar premisele unei stabilizări a situaţiei macroeconomice, aspect care nu este de natură să provoace o creştere a neperformanţei portofoliilor de credite acordate de băncile din România. Având în vedere nivelul ridicat al dobânzilor, dacă apar clienţii care au probleme  cu creditele – companii şi persoane fizice – care sunt soluţiile BRD? “Suntem deschişi să discutăm cu toţi clienţii şi îi invităm să vină către noi imediat ce simt că ar putea avea probleme. Aşa am procedat şi în timpul pandemiei, când am amânat rambursarea ratelor pentru peste 43.000 de clienţi persoane fizice.”

În zona corporate, BRD este permanent în legătură cu companiile pentru că specificul relaţiei cu firmele este mult mai complex şi, în acest mod, banca are tot timpul o imagine destul de fidelă asupra sănătăţii businessurilor, explică Bloch. „Vom face acelaşi lucru oricând va fi nevoie, pentru că avem datoria şi, deopotrivă, interesul să venim în sprijinul clienţilor noştri. Aşadar, cu sau fără pandemie, cu sau fără existenţa unei OUG, le stăm la dispoziţie clienţilor noştri cu o gamă cuprinzătoare de soluţii de restructurare adaptate oricărei situaţii.” Şeful BRD susţine că banca românească cu capital francez va finanţa în continuare companiile, din diferite domenii, dacă în urma evaluărilor constată că există proiecte viabile şi cu logică de business. „Nu avem o listă de excluderi, după cum nu avem nici o listă de preferinţe. În măsura în care considerăm, pe baza criteriilor noastre, că proiectele sunt viabile şi că există o logică de business, vom finanţa. De altfel, portofoliile de clienţi ale băncilor, care s-au format în foarte mulţi ani, numără companii din toate zonele economiei, din marea majoritate a industriilor şi, din acest punct de vedere, este greu, dacă nu imposibil, ca băncile să excludă sau să prefere doar anumite zone ale economiei – bineînţeles, atâta timp cât nu există constrângeri puternice, de ordin legal”.

Un alt an special, în retrospectivă. Vorbind despre 2022, Bloch spune că a fost un an special, cu evoluţii neaşteptate, care nu pot fi disociate de modul în care s-a prezentat economia, în general, şi piaţa bancară, în special. „După şocul de la începutul războiului din Ucraina, mediul de afaceri din România s-a mobilizat şi, privind retrospectiv, a fost destul de bine protejat de efectele conflictului. Acest lucru indică, pe de o parte, faptul că firmele şi antreprenorii au atins un grad destul de ridicat de maturitate, experienţă şi rezilienţă, şi pe de altă parte că măsurile luate de autorităţi şi alţi stakeholderi au fost eficiente.”

BRD a continuat să sprijine şi în 2022 mediul de afaceri prin participarea la programele cu garanţii guvernamentale, fie că este vorba despre IMM Invest sau despre IMM Invest Plus. „În cadrul programului IMM Invest, am finanţat anul trecut peste 2000 de companii cu credite în valoare de peste 2 miliarde de lei. În total, în cei trei ani de existenţă a programului, am sprijinit 5.300 de companii să răspundă provocărilor generate, rând pe rând, de pandemia de  COVID-19 şi de războiul din Ucraina cu finanţări în valoare de 4 miliarde de lei. Anul trecut, am lansat  divizia Euromentor, o structură menită să acorde asistenţă financiară specializată IMM-urilor şi companiilor mari în procesul de accesare a fondurilor nerambursabile şi pe parcursul implementării proiectelor de investiţii.”

În contextul actual, mediul de afaceri are nevoie de instrumente financiare capabile să încurajeze investiţiile care contribuie la tranziţia economiei, adaptarea la schimbările climatice (inclusiv pentru sectorul agriculturii) şi să faciliteze tranziţia către economia circulară.  Astfel de instrumente financiare au avantajul efectului de pârghie în economie, asigurând o penetrare mai bună a finanţărilor în rândul companiilor eligibile, precum şi pe cel al simplificării, eliminând barierele procedurale şi administrative specifice procesului de accesare a fondurilor nerambursabile, mai spune CEO-ul BRD. „Trebuie menţionat totuşi că programele garantate de stat reprezintă doar o parte din producţia noastră de credite din 2022, marea majoritate a tranzacţiilor fiind bazată pe propriile noastre produse - credite pentru investiţii sau pentru capital de lucru.” 

Soldul creditelor acordate de BRD a crescut anul trecut peste 35,5 mld. lei, cu 10,4% peste nivelul din 2021. Pentru întregul grup BRD, creditele au avansat cu circa 10,2% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2021, până la 36,3 mld. lei. BRD susţine că a acordat persoanelor fizice în 2022 credite noi de aproape 7,5 mld. lei, cu o producţie record de credite pentru locuinţe (Ă58% în dinamică anuală) şi al doilea cel mai bun an pentru creditele noi de consum. Pe segmentul corporate, BRD a transmis că finanţarea companiilor a înregistrat rezultate impresionante în 2022 (Ă25,8% faţă de sfârşitul anului 2021) bazate pe o performanţă deosebită pe segmentul IMM-urilor (Ă43% faţă de 2021) şi pe o creştere notabilă a creditelor acordate marilor companii (Ă18,7%), în timp ce activitatea de leasing a înregistrat, de asemenea, un nivel ridicat (Ă15,1%). În privinţa nivelului de capitalizare, BRD are o poziţie de capital foarte confortabilă şi, în caz de nevoie, va recurge şi la alte instrumente pe care le are la dispoziţie, după cum dă asigurări şeful băncii. „După cum am anunţat, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor a aprobat o emisiune de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar într-un plafon maxim de 300 milioane EUR sau echivalent în RON, sub forma unuia sau mai multor împrumuturi. Aceste instrumente ne conferă flexibilitatea de care avem nevoie – putem să tragem fondurile sau nu, depinzând de evoluţia situaţiei – menţinând în acelaşi timp o bază de capital puternică, care ne permite să continuăm finanţarea economiei româneşti.”

La nivelul pieţei, portofoliile de titluri de stat au fost impactate de creşterea dobânzilor, însă acesta este un fenoment temporar, tranzitoriu, menţionează Bloch. „Efectul va fi recuperat până la scadenţa fiecărei emisiuni din acest portofoliu. În ceea ce ne priveşte, poziţia noastră de capital este absolut confortabilă, avem un buffer suficient la care putem recurge, precum şi alte instrumente, în caz de nevoie.” BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a reuşit să obţină în 2022 un profit net de 1,29 mld. lei, în creştere cu 0,5% faţă de rezultatul din 2022, în contextul creşterii creditării şi a veniturilor. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de aproximativ 1,34 mld. lei, cu 1,4% mai mare faţă de 2021. Dar cât de importantă este profitabilitatea vs cotă de piaţă pentru BRD, a treia bancă mare după active? „Rentabilitatea şi cota de piaţă se potenţează reciproc. Este mai greu să produci o rentabilitate bună dacă nu ai şi o cotă de piaţă pe măsură. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care în ultimii ani în România au avut loc mai multe fuziuni, dar şi ieşiri din piaţă”, explică Bloch. În ceea ce priveşte BRD, banca doreşte să continue să crească bussinessul şi să fie profitabilă. „Este un dublu obiectiv pe care l-am bifat mereu în ultimii ani. Avem capacitatea de a ne accelera creşterea activităţii în cadrul existent dar, în acelaşi timp, nu spunem nu unor oportunităţi nonorganice care ne-ar permite, bineînţeles, în mod calibrat, să ne mărim cota de piaţă.” Numărul băncilor active pe piaţa românească a scăzut în 2022 la 32, de la 34 în 2021. Comparativ, în urmă cu un deceniu erau în jurul a 40 de bănci în România. Date fiind structura pieţei româneşti şi distribuţia cotelor de piaţă, este foarte probabil ca unele dintre băncile care nu au reuşit să câştige cote relevante să încerce să fuzioneze cu alţi jucători, după cum vedem de altfel şi în acest moment astfel de intenţii, concluzionează François Bloch.  

►BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a reuşit să obţină în 2022 un profit net de 1,29 mld. lei, în creştere cu 0,5% faţă de rezultatul din 2022, în contextul creşterii creditării şi a veniturilor. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de aproximativ 1,34 mld. lei, cu 1,4% mai mare faţă de 2021.

► Venitul net bancar al BRD a avansat anul trecut cu 12,2%, până la 3,29 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi cu 14,6%, peste 2,2 mld. lei, şi ale unui uşor avans, de circa 2%, al încasărilor din comisioane, la 719 mil. lei.

► Pe o tendinţă de creştere au fost cheltuielile operaţionale ale băncii, care au depăşit 1,64 mld. lei, după o creştere cu 9,8%.

► Soldul creditelor acordate de BRD a crescut anul trecut peste 35,5 mld. lei, cu 10,4% peste nivelul din 2021. Pentru întregul grup BRD, creditele au avansat cu circa 10,2% comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2021, până la 36,3 mld. lei.

► BRD susţine că a acordat persoanelor fizice în 2022 credite noi de aproape 7,5 mld. lei, cu o producţie record de credite pentru locuinţe (+58% în dinamică anuală) şi al doilea cel mai bun an pentru creditele noi de consum.

► Pe segmentul corporate, BRD a transmis că finanţarea companiilor a înregistrat rezultate impresionante în 2022 (Ă25,8% faţă de sfârşitul anului 2021) bazate pe o performanţă deosebită pe segmentul IMM-urilor (Ă43% faţă de 2021) şi pe o creştere notabilă a creditelor acordate marilor companii (Ă18,7%), în timp ce activitatea de leasing a înregistrat, de asemenea, un nivel ridicat (Ă15,1%). BRD spune că a continuat să fie un participant activ în cadrul programului IMM Invest, oferind sprijin pentru peste 2.000 de IMM-uri eligibile, valoarea totală a creditelor aprobate în cadrul programului ajungând la 2 mld. în 2022, în creştere cu 69% în comparaţie cu anul 2021.

► În ceea ce priveşte costul net al riscului, banca a înregistrat în 2022 o cheltuială de 95 mil. lei (faţă de o reluare în venituri de 146 mil. lei în 2021) influenţat de contextul macroeconomic, în timp ce portofoliul neperformant a înregistrat recuperări susţinute şi un nivel scăzut de intrări nete în categoria neperformante.

► Calitatea activelor rămâne solidă, potrivit BRD, rata creditelor neperformante (NPL) fiind de 2,5% la finalul lunii decembrie 2022 (în scădere de la 3,1% în decembrie 2021), iar nivelul de acoperire cu provizioane la finalul anului este unul confortabil, de 77%.

► În ceea ce priveşte poziţia de capital, BRD spune că este solidă, cu o rată de adecvare a capitalului de 20,9% la nivel individual la finalul lunii decembrie 2022 (incluzând profitul net aferent primelor 9 luni ale anului 2022 şi recunoaşterea în întregime a rezervelor aferente altor elemente ale rezultatului global în fondurile proprii).

► Pe partea de depozite atrase de BRD, soldul economiilor a înregistrat o creştere cu 7,6% în 2022, până la 56,9 mld. lei.

► Avansând către un parcurs complet digitalizat al clienţilor săi, BRD susţine că a făcut progrese importante: fluxul 100% online de emitere a cardurilor de credit, accesibil prin intermediul site-ului BRD şi al aplicaţiei de mobile banking You BRD şi soluţia de plăţi instant oferită clienţilor persoane fizice (accesibilă 24/7 în You BRD).