Lupta cu Fiscul continuă. Cine câştigă?

Autor: Răzvan Botea Postat la 21 martie 2023 88 afişări

Nu de puţine ori companiile primesc decizii de impunere din partea Fiscului, prin care trebuie să plătească uneori sume exorbitante la bugetul de stat. În acele dăţi când sumele cerute nu se justifică, intră în scenă consultanţii fiscali şi avocaţii de litigiu fiscal, care au misiunea să recupereze o parte sau toată suma cerută de Fisc. Drumul nu este deloc uşor însă şi nu este garantat că banii vor fi recuperaţi. Cine câştigă lupta cu Fiscul?

Din România, când vine vorba de relaţia contribuabil-fisc, se ajunge aproape întotdeauna la litigiu fiscal, din două  motive: Fiscul în România tinde să fie relativ agresiv şi nu există aşa-numite metode de conformare şi remediere. Odată ce s-a terminat inspecţia fiscală, contribuabilul mai are foarte puţine instrumente pentru a mai remedia ceva”, spune Marius Ionescu, partener coordonator la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), divizia Consultanţă Fiscală.

Din  acel moment, compania în general plăteşte ce pretinde Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru că altfel se adună penalităţi şi dobânzi - un litigiu fiscal poate dura ani întregi. „Există câteva metode, poţi cere o eşalonare, să te duci în instanţă să ceri suspendarea sau să ceri o scrisoare de garanţie bancară. În alte ţări mai dezvoltate există o varietate de instrumente unde poţi intra în dialog şi să faci un fel de management al daunelor”, explică el. Cu toate acestea, în multe cazuri, companiile preferă să plătească decizia de impunere, ca ulterior să încerce să recupereze suma. Plata respectivă nu este considerată o acceptare a greşelii, au explicat consultanţii. „Când vorbim de litigiu fiscal începem încă din partea de inspecţie.

Consultanţa şi litigiul fiscal sunt îngemănate. În parte de inspecţie fiscală suntem lângă companie şi în faza de contestaţie. Când dosarul merge la instanţă, intră colegii noştri de la litigii, care ştiu toată procedura din instanţă. Şi acolo noi îi sprijinim pe partea tehnică”, mai spune Ionescu. Cât de des are dreptate ANAF şi cât de des câştigă compania? ANAF spune că el câştigă mai tot timpul, dar consultanţii au statistici diferite. Este drept, admit ei, la nivel naţional, pe medie, ANAF câştigă jumătate sau mai bine de jumătate din litigii. Dar în litigiile mari, adaugă ei, companiile au de obicei câştig de cauză. „Statisticile noastre sunt total diferite de statisticile ANAF. ANAF are nişte statistici în care câştigă foarte mult şi pierde foarte puţin din total constatări, dar asta pentru că sunt statistici la nivel general, pe ţară. La nivel de mici contribuabili, de multe ori Fiscul are dreptate şi atunci degeaba se contestă. Dacă te duci în zona de mari contribuabili, însă, unde sunt sumele mari, rata de pierdere în instanţă a ANAF este mult mai mare şi rata de câştig a contribuabililor este de cel puţin 50%”, a mai spus Marius Ionescu. Din experienţa adunată de-a lungul timpului, NNDKP a fondat Centrul de Excelenţă în Litigii Fiscale (CELF), o platformă prin care să se facă schimb de idei şi experienţe în ceea ce priveşte litigiile de acest tip. „Noi avem un sistem legislativ care nu se bazează întotdeauna pe precedent. De aici nevoia de a exista o platformă în care ideile să vină din toate direcţiile, să se agrege cazuri foarte specializate, care să fie tratate relativ uniform de toţi actorii din piaţă. Este un fel de agregator al speţelor şi al modului în care sunt tratate disputele fiscale în piaţă, pentru că nu avem astfel de instrumente”, explică Alina Timofti, partener coordonator la NNDKP Consultanţă Fiscală. NNDKP oferă asistenţă pentru cel mai mare litigiu fiscal din România, în cadrul căruia NAAF a încercat securizarea sumei de 200 de mil. de euro. Este implicată o companie multinaţională, au precizat cei de la NNDKP, dar numele companiei este confidenţial. „Cel mai mare litigiu în care suntem implicaţi este de 200 de milioane de euro, este cea mai mare sumă din România. Încă nu a fost plătită, dar a fost deja diminuată prin paşii pe care i-am făcut. Acum suntem în instanţă cu o sumă mult mai mică şi sperăm să se mai diminueze”, povesteşte Marius Ionescu. Echipa de consultanţi şi avocaţi a obţinut suspendarea deciziei de impunere de 200 de mil. de euro, care a fost emisă în decembrie 2021, au detaliat cei de la NNDKP, iar suma cu care s-a ajuns în instanţă a fost substanţial redusă.  „Decizia de impunerea fost în decembrie 2021 şi am introdus acţiune recent în instanţă. Un an a fost obţinerea suspendării deciziei de impunere. Este cel mai mare litigiu fiscal din România, este vorba de o companie multinaţională”, mai spune Ionescu. Al doilea cel mai mare litigiu din România a fost de 100 de mil. de euro şi suma a fost plătită de către companie. „Încă este blocată, după 8 ani”, spune Alina Timofti. Ciprian Păun, partener coordonator la NNDKP Cluj-Napoca şi unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi de litigii fiscale din România, a vorbit despre experienţa sa în instanţe: „Există o oarecare doză de modernitate în argumentarea instanţelor de judecată şi o doză mai puţin importantă de argumente europene folosite de către instanţele de judecată. Am observat din analiza jurisprudenţei că acolo unde contribuabilul foloseşte resursele şi argumentaţia Curţii de Justiţie a UE, liniile directoare şi interpretările OECD şi precum şi o anumită linie de argumentaţie modernă, şi instanţele de judecată sunt mai prietenoase cu contribuabilii.” Unul dintre cele mai comune litigii din România se referă la rambursarea de TVA, a mai spus Ciprian Păun. Pentru că sunt foarte multe cazuri, instanţele de judecată se aglomerează de astfel de dosare pe rambursare de TVA. El a prezentat şi câteva statistici despre litigiile fiscale: „Pentru un litigiu care are o valoare de sub 3 milioane de lei şi care începe în primă instanţă în faţa tribunalelor judeţene, cu recurs în faţa curţilor de apel şi cu o expertiză cu care am luat-o noi ca fiind medie, media litigiilor în România calculată în 2022 este de doi ani şi jumătate”. Pentru un litigiu de peste 3 mil. de lei însă, care începe la Curtea de Apel şi se termină cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, durata medie ajunge la 4 ani.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Analiză

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.