Pentru prima oara in ultimii ani, mediul de afaceri s-a intors catre autoritati si a solicitat masuri care sa ajute economia. In ultimii ani, de crestere economica, mediul de afaceri nu a simtit nevoia masurilor sau interventiilor guvernamentale, dar lucrurile au inceput sa se schimbe de la inceputul crizei economice. Majoritatea opiniilor trimise de oamenii de afaceri care au participat cu idei in cadrul campaniei “Cum repornim economia” s-au referit la strategii guvernamentale, la lucruri pe care Guvernul, BNR sau alte autoritati ale statului le-ar putea lua pentru a relansa economia. Mai multe idei, dintre care zece considerate foarte importante, au fost discutate in amanunt saptamana trecuta, in cadrul seminarului “Cum repornim economia”, organizat de Ziarul Financiar in parteneriat cu Noerr Stifenhofer Lutz.

O prima masura a adus in discutie politica monetara si scaderea dobanzii cheie de la 9,5% - cat era la sfarsitul lunii iunie. Aceasta propunere, aflata pe lista de prioritati a celor mai multi oameni de afaceri chestionati in campanie, a fost si prima masura luata in calcul de BNR saptamana trecuta, prin reducerea cu 0,5% a dobanzii cheie. Potrivit estimarilor lui Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank si al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), nivelul dobanzii ar putea ajunge la un nivel de 7% pana la sfarsitul anului in curs. In acest fel, institutiile bancare si-ar putea permite sa practice dobanzi mai mici. “Nu vom putea ajunge noi, CEC, la dobanzi de 11%, dar alte banci se vor putea apropia de noi”, a afirmat Ghetea, mentionand ca dobanda medie la care lucreaza CEC este de 13,23%. Pe de alta parte, dobanda ar putea cobori la 7% numai in conditiile unei inflatii de 4%, a precizat economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, potrivit caruia tinta de inflatie a BNR pentru anul in curs este de maxim 4,5%.

In plus, Bogdan Baltazar, fost presedinte al BRD si actual membru in Consiliul de Administratie al bancii, a atras atentia ca bancile platesc o dobanda de 13% pentru credite la BNR: “In conditiile acestea, cum putem noi practica dobanzi mai mici?”. Baltazar a subliniat in cadrul seminarului ZF ca exista necesitatea crearii unei cereri solvabile, deoarece in acest moment cererea este afectata de un lant cauze-efecte: de la pierderile inregistrate de companii pana la problemele angajatilor si consumatorilor finali, care sufera din cauza pierderii locurilor de munca sau a scaderilor salariale.

Valentin Lazea a considerat ca intarirea politicii fiscale si salariale este absolut necesara in pofida presiunilor de ordin contrar venite dinspre mediul de afaceri, care se simte mai confortabil cu un sistem fiscal mai lax. Totusi, refacerea politicii monetare este strans legata de intarirea politicii fiscale, subliniaza oficialul. “Mixul de politici economice din anul 2008 a fost nefericit, respectiv politica monetara extrem de tare. Numai in masura in care politica fiscala si salariala se vor intari, politica monetara se poate relaxa”, a afirmat Lazea. In plus, in conditiile unei slabiri a increderii investitorilor straini in piata romaneasca, ar trebui acordata o atentie mai mare capitalului strain, indispensabil pentru economie.

Un alt punct important trecut in planul anticriza formulat de mediul de afaceri care ar putea sa isi gaseasca ecou in actiunile guvernului este neimpozitarea profitului reinvestit. “In 2010, vor exista putine firme care vor inregistra castiguri, iar sustinerea lor ar fi importanta”, a spus Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO). Pentru constructori, unii dintre cei mai afectati afaceristi in aceasta perioada, ar trebui pus la punct un sistem de compensare a datoriilor pe care statul le are fata de acestia, prin reducerea TVA-ului, propune Plosceanu. Intarzierile de luni intregi la plata obligatiilor financiare catre companiile contractate pentru lucrari publice atrag automat imposibilitatea patronilor de a asigura salariile angajatilor, de a participa la alte licitatii si, nu in ultimul rand, de a continua lucrarile. Constantin Dascalu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor, a declarat ca se are in vedere o colaborare in acest sens cu Ministerul Finantelor si ca pana la sfarsitul anului in curs vor fi achitate datoriile pe 2008. Dascalu nu a precizat insa si la ce valoare se ridica aceste restante.

In primele cinci luni ale anului in curs s-au facut investitii de aproape 3 miliarde de lei in proiecte de infrastructura, cu 18% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Potrivit lui Constantin Dascalu, fondurile europene reprezinta aproximativ 10% din bugetul pe 2009 al Ministerului Transporturilor. Absorbtia atent supravegheata a fondurilor UE este un alt capitol la care s-au referit constant oamenii de afaceri in cadrul campaniei “Cum repornim economia”. Capitol la care guvernantii nu s-au uitat inca. Dar au mai bifat in ultimele zile, cel putin la nivel de intentie, unele propuneri ale oamenilor de afaceri, cum ar fi un program de tip “Rabla” pentru agricultori sau amanarea platilor la bugetul de stat pentru companiile care au probleme din cauza crizei economice. Aplicarea si efectele acestor masuri sunt deocamdata greu de cuantificat. Evolutia viitoarelor luni va arata daca economia va reporni la drum.