“Nici sa vreau si n-as putea sa fiu optimist anul acesta”, spune Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), referindu-se la evolutia pe care o anticipeaza pentru economia romaneasca in anul 2008. Romania nu are cum sa fie izolata de turbulentele prin care trec acum pietele americane, iar criza ce se va resimti tot mai puternic din a doua jumatate a anului si pe continentul european, in opinia lui Cabat, va afecta si economia romaneasca.

Suferind de propriile boli (o inflatie in crestere de anul trecut si fara perspectiva prea apropiata de a reveni pe fagasul trasat de banca centrala si un deficit extern ce a explodat sub presiunea consumului din import), economia romaneasca resimte si mai acut sentimentele negative ale investitorilor fata de pietele emergente. Lucru ce s-a vazut deja in pierderile de pe piata de capital (circa 30% de la inceputul anului) sau pe piata valutara, unde leul se depreciaza aproape constant.

Putini au fost cei care, in urma cu mai bine de jumatate de an, cand au aparut primele pierderi cauzate de criza creditelor ipotecare din SUA, au anticipat cat de serioase si indelungate vor fi efectele. Nici bancherii romani nu au prevazut atunci cat de puternic va resimti economia romaneasca aceasta criza, cei mai multi prognozand ca lucrurile se vor linisti spre jumatatea anului 2008. Acum, cand aproape ca nu trece o zi fara vesti de pierderi masive pe pietele din SUA, cand recesiunea bate la usa economiei americane si tot mai multi analisti vad si Europa afectata de aceasta criza, si analistii romani isi modifica asteptarile.

“Ceea ce s-a intamplat in ultima perioada pe piata valutara imi arata ca lucrurile nu se vor calma dupa prima jumatate a anului, iar volatilitatea leului va continua sa fie mare”, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Reactionand la vestile proaste acumulate in economia americana (unde colapsul bancii Bear Stearns si achizitia ei de catre JP Morgan e doar un episod), jucatorii straini se indreapta spre investitii considerate sigure, asa cum este aurul (al carui pret a explodat, atingand 1.000 de dolari pe uncie) sau petrolul (care a depasit saptamanile trecute 110 dolari barilul).

In acest context general, “a devenit clar ca multe monede ale tarilor emergente in¬cep sa piarda teren din cauza presiunilor”, se arata intr-un raport de saptamana trecuta al bancii de investitii daneze Danske Bank. Notand ca acum cele mai afectate de aceste presiuni sunt tarile cu nevoi ridicate de finantare, asa cum sunt Romania si Ungaria, danezii recomandau in acelasi raport iesirea de pe pozitiile in forinti si lei. Asemenea decizii nu ar face decat sa puna si mai multa presiune pe deprecierea monedei nationale, in conditiile in care atunci cand isi inchid pozitiile strainii trebuie sa cumpere euro vanzand lei si accentueaza astfel deprecierea monedei nationale. Astfel de miscari sunt de altfel motivul pentru care si analistii romani anticipeaza si in perioada urmatoare “viata grea” pentru moneda nationala.

“Leul va continua sa fie in corzi”, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare macroeconomica al Raiffeisen Bank. “Banca centrala e insa si vegheaza”, adauga insa Dumitru, explicand ca BNR nu va lasa probabil sa apara deprecieri majore ale leului, dat fiind ca o astfel de evolutie ar afecta inflatia. Anticipand ca raportul euro/leu va atinge curand si valoarea de 4 lei/euro, si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), spune ca banca centrala nu va lasa leul “din mana” chiar de tot. “Daca ar face-o, ar ajunge direct spre spre 4,2-4,5 lei/euro”, crede Cabat, insa in aceasta situatie inflatia ar fi intru totul compromisa.

Deja, pe trendul de crestere inceput anul trecut, nivelul inflatiei a ajuns in februarie 2008 la maximul ultimilor doi ani, marcand o crestere de 7,97% fata de aceeasi luna a anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Teoretic cel putin, ritmul ar trebui sa se plafoneze in trimestrul al doilea si sa urmeze un ritm clar de dezinflatie in a doua jumatate a anului, dupa spusele guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Pentru acest an BNR a revizuit deja in februarie in crestere cu 1,6% prognoza de inflatie, pana la 5,9%, insa multi dintre analistii romani sau straini privesc cu scepticism acest obiectiv. Recent, un raport al Consensus Economics (grupand estimarile a 12 banci si institutii internationale) nota o reevaluare in crestere a prognozelor privind inflatia medie din Romania, pana la 6,5%, dupa ce in urma cu trei luni nivelul prognozat era de 5,5%.

In aceste conditii, daca presiunile de depreciere a leului vor continua, spune analistul-sef al Raiffeisen, este probabil ca banca centrala sa decida majorarea dobanzii de referinta chiar peste nivelul de 9,5% - nivel pe care, anticipa el in saptamana premergatoare sedintei Consiliului de Administratie (inainte de inchiderea editiei), BNR il va stabili pe 26 martie. Tot la “minim 9,5% pe 26 martie, dar cu perspectiva de a creste ulterior la 10%”, vede si Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING, nivelul dobanzii de referinta. In opinia sa, excesul de cerere inca prea ridicat, chiar si dupa trei majorari ale dobanzii operate de BNR in ultimele trei luni si de frana (teoretic) pusa in calea consumului de scumpirea creditelor, este motivul pentru care ar putea fi luata o astfel de decizie.