Oraşele se cunosc adeseori după pieţele lor. Trafalgar Square în Londra, Plaza Mayor în Madrid, San Marco în Veneţia, Marienplatz în München, oraşul vechi în Praga, Piazza Navona în Roma şi alte asemenea locuri spre care ne poartă paşii ori de câte ori călătorim prin Europa. Loc de întâlnire între prieteni, de discurs politic, de revolte, de evenimente culturale, pieţele joacă un rol esenţial în viaţa urbană, ele fiind adeseori punctul central al oraşului.

Ca orice capitală întinsă şi aglomerată, Bucureştiul nu are o singură piaţă centrală, ci diferite spaţii cu ritmuri variate. Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei - fiecare dintre ele a avut de-a lungul timpului propriul motiv de a atrage oamenii în mijlocul ei. Generaţiile vin şi trec, la fel şi modele şi forţa de a atracţie a unui loc.

Dar Piaţa Aviatorilor sau - cum a fost ea rebotezată - Charles de Gaulle? Cu ce îmbie ea turiştii şi bucureştenii? Aşezată strategic, la una dintre intrările în parcul Regele Mihai I (cunoscut încă de toată lumea ca Herăstrău), loc de intersecţie între trei mari bulevarde ce leagă puncte cheie ale Bucureştiului, Piaţa Charles de Gaulle pare un amestec de timiditate şi cochetărie, nesigură încă pe statutul ei.

Împrumutând ceva din aerul aristocratic din Primăverii, din tăcerea caselor vechi, ascunse pe străduţele din jur, din relaxarea răcoroasă din Herăstrău, Piaţa Charles de Gaulle a avut mult timp un stil indecis. Oamenii treceau pe aici în drum spre altceva.

În ultimii ani însă lucrurile s-au schimbat. Dacă faci în weekend o plimbare spre parc, nu poţi să nu remarci aglomeraţia de adulţi, copii şi biciclete de pe trotuarul umbrit dinspre Bulevardul Aviatorilor, prieteni vechi, la o bârfă matinală, sau cunoştinţe întâmplătoare care descoperă subiecte comune în drumul spre sau dinspre locurile de joacă. În timpul săptămânii dai de colegi de muncă, în pauză, parteneri şi prieteni la o întâlnire rapidă între două drumuri cu metroul, elevi de liceu cool şi gălăgioşi, turişti, localnici. Toată această forfotă are un numitor comun. Cafeaua. Tare, neagră, scurtă sau cu lapte, îndulcită, cu arome, fără, cafeaua este motiv de întâlnire, de pauză, de discuţii. Şi dacă e ceva ce nu lipseşte acestei pieţe este un loc în care să stai la o cafea.

Bob Coffee Lab

Deschisă în august 2017, pe strada Piaţa Charles de Gaulle nr. 3, într-o vilă interbelică, cafeneaua a devenit rapid un pol de întâlnire. Amenajarea ei a presupus renovarea completă a unei vile clasice, investiţia vizând şi integrarea unei prăjitorii de cafea chiar în incinta cafenelei, o premieră în România la acel moment. Conceptul de design a urmărit ideea de „laborator de cafea”, un spaţiu minimalist, modular, cu bar deschis, terasă şi zone de relaxare, dar şi promovarea creativă a simpaticei mascote a brandului - câini stilizaţi.

Povestea Bob a început dintr-o pasiune comună pentru cafeaua de specialitate şi dorinţa de a crea un laborator experimental. Ideea aparţine fondatorilor: Alexandru Niculae, campion mondial la Coffee Roasting (2016) şi multiplu campion naţional, este responsabil de selecţia cafelei verzi, elaborarea profilelor şi prăjirea cafelei, Paul Ungureanu, barista premiat, cu locul 3 la World Coffee in Good Spirits 2015, vicecampion mondial la Ibrik în 2022 şi 2025, este şi expert în training şi consultanţă în domeniul industriei ospitalităţii, Bogdan Cutuş, cu un background de 18 ani în banking şi finance, implicat în antreprenoriat din 2007, şi Costin Popescu, creative director cu experienţă de peste 30 de ani în design, branding, comunicare şi antreprenoriat.

„Media zilnică de vânzări se situează la câteva sute de cafele, în funcţie de sezon şi trafic, iar în ultimul timp se observă o creştere constantă a interesului pentru metodele de preparare artizanale.“

Sânziana Şerbănescu, responsabilă comunicare, Bob Coffee Lab

Un parcurs sinuos pentru un nume

De-a lungul timpului, Piaţa Charles de Gaulle a purtat multe nume. Iniţial s-a numit Piaţa Jianu, dar în perioada interbelică a devenit Piaţa M. Eminescu, doar pentru ca în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când România era aliată cu Germania nazistă, să se numească temporar Adolf Hitler. După 23 august 1944, piaţa a revenit la numele anterior războiului, dar comunismul a venit cu un nume nou, în cinstea lui Stalin. Moartea acestuia a dus la o nouă schimbare de nume, în Piaţa Aviatorilor, având în vedere că se afla în apropierea de Monumentul Eroilor Aerului. Chiar dacă i-a luat ceva timp să îşi găsească numele şi vibe-ul, Piaţa Charles de Gaulle este cu siguranţă pe drumul cel bun. Iar întâlnirea ei cu cafeaua pare secretul succesului actual şi o prietenie pe termen lung.

Cei care trec pragul au parte de cafea adusă din ţări precum Brazilia, Panama, Rwanda, Etiopia şi Indonezia, iar pentru lapte proprietarii au apelat la un fermier local, pentru a fi siguri de prospeţimea produsului. „Media zilnică de vânzări se situează la câteva sute de cafele, în funcţie de sezon şi trafic, iar în ultimul timp se observă o creştere constantă a interesului pentru metodele de preparare artizanale. În locaţia din Piaţa Charles de Gaulle opţiunile principale de cafea ale oaspeţilor noştri sunt Brazilia şi Etiopia, iar băuturile preferate sunt cele cu lapte normal şi vegetal (flat white, cappuccino), dar şi preparatele alternative (brew), mai ales în rândul publicului pasionat de cafea de specialitate”, spune Sânziana Şerbănescu, responsabilă de zona de comunicare la Bob.

În afară de spaţiul de la Charles de Gaulle, Bob deţine alte şase locaţii în Bucureşti (în Băneasa Shopping City, Bob George Lipscani, deschisă în colaborare cu BCR în cadrul proiectului ArtSafari, BOB x BVB la America House, cafenele concept în cadrul librariilor Cărtureşti Modul şi Verona şi Bob OTP Airport). Pe lângă aceste locaţii fizice, brandul este prezent pe plan extern prin distribuţia cafelei boabe către cafenele din Asia, Orientul Mijlociu şi Europa.

„Pentru 2025–2026, planurile de extindere vizează atât noi locaţii în Bucureşti, cât şi în ţară.” Dar care este secretul unei cafenele de succes? Pentru cei de la Bob „ingredientele” sunt calitatea produselor, designul autentic şi experienţa senzorială - de la mirosul boabelor prăjite la atmosfera urban casual relaxată, brandingul (oare câţi copii au cerut stickere cu simpaticii câini?), crearea unei comunităţi prin evenimente, degustări şi colaborări comerciale şi culturale. Şi, ca în orice investiţie din HoReCa, localizarea are un cuvânt greu de spus. 

Matera

Tot din pasiunea pentru cafea s-a născut şi cea mai nouă cafenea din zona Aviatorilor, Matera Coffee Trip, deschisă în aprilie 2025 de Raluca şi Andrei Şerbănescu, doi corporatişti din zona de finanţe şi vânzări dornici să înceapă ceva pe cont propriu. Investiţia iniţială a fost de peste 40.000 de euro, finanţată din surse proprii, familie şi prieteni, şi a dus la transformarea inedită a unui garaj într-o cafenea.

„Decizia de a deschide o cafenea am luat-o la începutul anului 2024, împreună cu soţul meu. Ideea unui business am avut-o de când mă ştiu, însă stabilitatea pe care ţi-o oferă corporaţia şi poate conjunctura nu ne-au adus aici mai repede. Am mai cochetat cu un proiect micuţ înainte de pandemie, dar care, fiind şi un proiect de nişă, am decis să rămână la nivel de pasiune”, povesteşte Raluca.

Iubitor de cafea este mai mult Andrei şi, în fiecare weekend, dimineţile lor începeau cu ritualul ieşirii în oraş, descoperind cafenele, devenind fideli unora anume. De acolo, poate, s-a născut şi întrebarea: cum ar fi dacă ar avea un loc al lor? Dar propria cafenea vine la pachet cu multe provocări, pe lângă satisfacţii. Presupune activitate fizică, interacţiune cu oamenii, implicare în zona de evenimente, marketing şi o continuă dezvoltare a produselor şi businessului. „Şi eu, şi soţul meu, deşi diferiţi, nu avem răbdare să stăm prea mult liniştiţi, iar cafeneaua ne solicită pe foarte multe planuri, lucru care se potriveşte foarte bine cu structura noastră. Eu m-am desprins de corporaţie, soţul meu este încă angajat, aşadar, mă bazez pe el cu precădere la finalul de săptămână.”

De ce Matera? Matera este un oraş din Italia, o destinaţie de vacanţă, de călătorie, şi aşa ar trebui să fie şi o ieşire la cafea, ca şi cum ai pleca puţin în vacanţă. O pauză de cafea este timp oferit ţie, într-o zi oarecare. Designul cafenelei ajută să faci această călătorie imaginară, amintind de albul caselor din Matera, de culoarea teracotei din vasele de ceramică, iar cănile poartă albastrul mării, amintind de Mediterană, povesteşte antreprenoarea. „Matera este unul dintre cele mai vechi oraşe locuite din lume, iar casele erau cu precădere sculptate în grote, aşa că şi garajul nostru poate fi asimilat acestora. Avem deja mulţi clienţi care, după ce au fost la noi, au plecat să viziteze Matera.”

Cea mai mare provocare la început de drum a fost chiar găsirea unui spaţiu potrivit, etapă care a durat spre 8 luni. Cei doi antreprenori căutau ceva într-o zonă de promenadă, cu vibe, dar şi liniştită şi verde în acelaşi timp. O combinaţie dificilă. „Nu ne-am dorit un spaţiu mare, atât din prisma bugetului, dar şi a conceptului”, spune Raluca Şerbănescu. „Am plecat la drum cu un proiect boutique, mic, dar cu personalitate. Ne-am dorit să fie un garaj cu clasă şi cred că am reuşit, pentru că sunt mulţi oamenii care se întreabă ce a fost înainte, nu îl mai pot vizualiza ca pe un garaj.”

Pe zona de furnizare, Matera colaborează cu prăjitoriile Guido şi Nomonym, iar în zona de patiserie are tot furnizori locali. „Încercăm să ne ţinem departe de arome artificiale şi ştim, de exemplu, că sunt băuturi precum cafeaua, dar şi matcha, care se comercializează şi în alte variante decât cele pentru care au fost create. Ne-am asumat cumva că vom pierde o parte dintre consumatorii foarte tineri, dar ne bucurăm de fiecare dată când aceştia ne spun că avem cel mai bun latte sau cea mai bună matcha, mai bună decât cea cu arome.” Meniul conţine şi alte produse, inclusiv bere artizanală sau spumant, pentru cei care preferă ceva mai bubbly când ies în oraş.

Steam

În urmă cu circa zece ani, Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri cu experienţă în domeniul HoReCa, s-au asociat cu prăjitoria Origo pentru a deschide sub brandul Steam Coffee Shop minicafenele de câţiva metri pătraţi, unde focusul este pe cafeaua luată la pachet. Cei doi prieteni se gândeau încă de mici să lucreze într-un bar pentru că li se părea „cool“. În 2006, ei au început „aventura“ barurilor şi cafenelelor care i-a purtat din Cluj în Germania şi Marea Britanie, pentru a ajunge în final la Bucureşti, cu un local de 12 mp în zona Aviatorilor, pe strada Uruguay.

Au trecut de-atunci un deceniu, iar Steam a crescut şi se află acum într-o locaţie mult mai spaţioasă, chiar în Piaţa Charles de Gaulle. Spaţiul extins permite clienţilor să stea şi la interior, dar în zilele calde de vară lumea pare să prefere scările şi băncile din faţa cafenelei, unde poveştile se leagă uşor. Un shot de espresso, un cappuccino, un cold brew sau latte variantele acoperă orice gust şi orice moment al zilei, de la dimineţi grăbite la pauze lungi şi seri în aşteptarea unui apus memorabil. 

Vlad Buda şi Dan Ursan sunt cei care au dezvoltat cafeneaua Steam, după ce interesul pentru licoarea amăruie i-a purtat prin oraşe din mai multe ţări şi au ales Bucureştiul ca să-şi pună în aplicare visul antreprenorial.

„Matera este unul dintre cele mai vechi oraşe locuite din lume, iar casele erau cu precădere sculptate în grote, aşa că şi garajul nostru poate fi asimilat acestora. Avem deja mulţi clienţi care, după ce au fost la noi, au plecat să viziteze oraşşul italian.”

Raluca Şerbănescu, cofondatoare, Matera