♦ Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns ieri la Bucureşti în cadrul unui turneu regional, tema principală a discuţiilor cu autorităţile române fiind securitatea la Marea Neagră devenită, din cauza războiului din Ucraina, cea mai periculoasă rută comercială maritimă din lume ♦ Preşedinta Comisiei s-a întâlnit cu preşedintele Nicuşor Dan şi cu premierul Luca Niculescu, înainte de a pleca spre Bulgaria şi, apoi, spre Turcia ♦ Von der Leyen a anunţat o alocare de 50 de mil. euro pentru hubul de securitate de la Marea Neagră.

Securitatea la Marea Neagră este un punct vital pentru securitatea întregii Europe şi, dacă vorbim de conflictul din Ucraina şi de reconstrucţia viitoare a acestei ţări, nu putem aborda subiectul fără a avea în faţă tabloul unei zone sigure, a spus preşedintele Dan, la finalul întâlnirii cu şefa Comisiei.

Opt nave comerciale, sub diferite pavilioane, au fost lovite, în ultimele săptămâni, în Marea Neagră, de dronele ruseşti care ţintesc să blocheze porturile ucrainene şi să sugrume comerţul internaţio­nal al acestei ţări. Financial Times scria, în octombrie, citând datele Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI), că peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră de la începutul anului 2026.

Ruşii atacă navele străine, iar ucrainenii vasele ruseşti.

„Ştim cu toţii, am avut numeroase incidente la Marea Neagră în perioada recentă, incursiuni cu drone, cele mai vizibile, dar şi acţiuni de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare. Un întreg spectru de război hibrid, în care Rusia încearcă să escaladeze conflictul început în Ucraina şi să implice ţări europene în acest conflict”, a spus preşedintele Dan.

„Am discutat pentru un angajament european puternic în regiunea Mării Negre. Punctul concret, important este hubul de securitate la Marea Neagră, care a intrat într-o strategie europeană şi acum trebuie să fie concretizat în România şi Bulgaria cu ajutorul UE”, a spus preşedintele.

Marea Neagră, „rută comercială vitală”

Ursula von der Leyen a spus că România se află în prima linie a securităţii europene: „Sunteţi un partener vital pentru statele membre UE şi NATO. Am văzut acest angajament anul trecut, când am vizitat Portul militar din Constanţa. De atunci, provocările de securitate n-au făcut decât să crească. Aş dori să exprim solidaritatea deplină a Europei cu România. Vă puteţi baza pe un răspuns european puternic şi unit”.

Potrivit şefei executivului european, libertatea navigaţiei în Marea Neagră trebuie să fie menţinută: „Este o rută comercială vitală pentru economia europeană şi pentru securitatea alimentară globală, pentru că menţine fluxul către milioane de oameni, majoritatea în Africa”.

Ursula von der Leyen: „Nimeni nu îşi doreşte pacea mai mult decât poporul ucrainean. Reiterăm apelul la un armistiţiu în Marea Neagră. Îmi exprim sprijinul pentru discuţiile de pace de la Abu Dhabi. Aş dori să mă refer la consolidarea supravegherii în Marea Neagră, care include imagini satelitare. De asemenea, ne vom consolida securitatea în spaţiul informaţional. Incidentele cu drone sunt de cele mai multe ori dublate de manipularea informaţiei şi interferenţe. Ştim cum se întâmplă lucrurile. Am văzut potenţialul devastator. Aţi deschis calea către a răspunde (când România a început să doboare dronele ruseşti – n.red.) şi vă mulţumesc pentru acest lucru. Este o provocare europeană colectivă, care impune un răspuns european colectiv. De aceea, am lansat Centrul European pentru Rezilienţă Democratică, care reuneşte cea mai bună expertiză disponibilă în Europa şi sprijină statele membre”.

Discuţiile dintre ucraineni şi ruşi pentru un eventual armistiţiu încep astăzi la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) sub arbitrajul Statelor Unite. Nu este clar încă ce contribuţie şi ce prezenţă va avea UE la aceste discuţii. Publicaţia Financial Times a scris ieri, citând surse din apropierea Kremlinului, că Vladimir Putin nu îşi doreşte pacea, ci urmăreşte distrugerea completă a infrastructurii ucrainene, astfel încât Kievul să cedeze pretenţiilor Moscovei.

Potrivit şefei Comisiei, UE trebuie să-şi consolideze capacitatea de a se apăra: „Europa investeşte masiv în a fi pregătită din punct de vedere al apărării. Avem programul SAFE, care este programul de achiziţii în apărare. România va primi mai mult de 16 miliarde de euro. Sunteţi deja un exemplu pentru iniţiativă comună privind producţia de drone cu Ucraina. Ne trebuie mai multe astfel de iniţiative”.

Şefa Comisiei a anunţat o finanţare de 10 milioane de euro pentru operaţiuni de căutare şi salvare la Marea Neagră şi un total de 50 mil. euro pentru hubul de securitate la Marea Neagră.

„Trebuie să operaţionalizăm hubul de securitate strategică de la Marea Neagră. Ideea a fost inclusă în strategiile noastre. În acest context, salut o cooperare apropiată între România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să lucrăm cu toţii în spiritul urgenţei atunci când este vorba despre securitate.”

Marea Neagră, cea mai periculoasă rută maritimă din lume

Publicaţia Politico, cu sediul la Bruxelles, a scris zilele trecute, citând surse europene, că Marea Neagră a ajuns acum „cea mai periculoasă rută maritimă din lume”, mai periculoasă chiar decât navigaţia în strâmtoarea Ormuz.

Cel puţin opt nave comerciale au fost lovite, unele scufundate, de drone în Marea Neagră, în ultimele săptămâni, atacuri soldate cu moartea a doi marinari. Politico notează că NATO îşi intensifică supravegherea asupra Mării Negre în urma atacurilor asupra navelor comerciale.

Potrivit postului bulgar bTV, citat de Mediafax, săptămâna trecută au fost observate avioane de recunoaştere italiene, britanice şi americane care desfăşurau misiuni simultane deasupra regiunii, în timp ce Franţa a prelungit staţionarea unui avion de patrulare maritimă în România. Un avion francez de supraveghere şi luptă antisubmarin patrulează, încă de luna trecută, în Marea Neagră, în apropierea coastelor româneşti şi bulgăreşti.

După ce mai multe nave comerciale au fost lovite de drone ruseşti, Parisul a trimis, luna trecută, un avion performant „Atlantique 2” la baza Mihail Kogălniceanu din Constanţa. Aparatul are constant misiuni de supraveghere, inclusiv în zona economică a României şi a Bulgariei.

Pe agenda discuţiilor dintre preşedinta Comisiei şi autorităţile române s-au mai aflat energia, extinderea Uniunii Europene şi negocierile privind viitorul buget comun.