Un tabu de doua stele

Postat la 25 octombrie 2005 2 afişări

De ce in Bucuresti nu se construiesc hoteluri de doua stele? De ce investitorii se incapataneaza sa ofere pietei doar camere de trei si patru stele? N-ar fi decat doua explicatii: avem doar vizitatori de minim trei stele sau sunt mult prea multi bani pentru investitii.

De ce in Bucuresti nu se construiesc hoteluri de doua stele? De ce investitorii se incapataneaza sa ofere pietei doar camere de trei si patru stele? N-ar fi decat doua explicatii: avem doar vizitatori de minim trei stele sau sunt mult prea multi bani pentru investitii.

 

Din legendele pietei putem afla ca hotelierii romani care au pornit o investitie cu scopul de a construi in Bucuresti hoteluri de doua stele s-au decis pe parcurs ca suma investita (nu mica) ar fi nedrept clasata la doar doua stele. Asa ca au modificat din mers proiectul, i-au adaugat mobilier mai complex, televizoare cu antena satelit si asternuturi mai scumpe, un lobby mai pretentios si micul dejun in pret si le-au lansat pe piata ca hoteluri de trei stele.

 

Asa se face ca, in acest moment, hotelurile de doua stele din Bucuresti reprezinta un segment de piata relativ inexistent, cele cateva proprietati hoteliere clasificate la doua stele cumuland un numar nesemnificativ de camere in raport cu piata bucuresteana, iar pe de alta parte, aproape toate facand parte din "zestrea veche" si suferind doar minime interventii cosmetice, dupa cum arata datele furnizate BUSINESS Magazin de compania de consultanta si management hotelier Peacock Hotels/Global Hotel Management.

 

"De fapt, vorbim de proprietati de nivel real de o stea sau de unele chiar greu de clasificat. In ciuda mesajelor adresate pietei privind acest segment, interesul investitional se cantoneaza inca la limita a trei stele si mai sus", declara pentru BUSINESS Magazin Paul Marasoiu, presedinte al Peacock Hotels. De ce? Fiindca se pare ca nu sunt inca intelese mecanismele si nevoile generate pe o piata hoteliera: investitorii considera neadecvata, chiar degradanta in planul imaginii clasificarea noii lor proprietati la numai doua stele, iar multe investitii sunt initiate fara sa aiba la baza un studiu de fezabilitate, analize comparative si proiectii bugetare pentru diferite scenarii, explica Paul Marasoiu. "Daca ar folosi aceste instrumente de evaluare si decizie absolut necesare, investitorii ar constata ca pentru segmentul hotelurilor de tip <budget> exista o cerere potentiala deloc de neglijat, cu resurse evidente de crestere", motiveaza directorul companiei de consultanta.

 

Dar exista target pentru aceasta piata? Stim ca Bucurestiul este mult prea putin dezvoltat pentru turismul de placere, iar turismul in Bucuresti este dominat de segmentul de business. "Dupa parerea mea, targetul pentru doua stele este suficient pentru a motiva o investitie pe termen lung", afirma Radu Enache, directorul lantului Continental Hotels, pentru BUSINESS Magazin.

 

 Mici intreprinzatori aflati in calatorii de afaceri, delegati ai firmelor mari de distributie, personal detasat temporar, tineri in calatorii de studii, romani sau straini aflati in programe turistice "low budget" ar fi categoriile pe care pot sa se bazeze investitorii. "Acest segment de piata nu e mai mare decat cel al hotelurilor de patru stele, dar are avantajul ca poate oferi o recuperare mai rapida a unor investitii simtitor mai putin costisitoare si costuri de operare mult mai reduse decat cele pentru un hotel de patru stele", spune presedintele Peacock Hotels/Global Hotel Management, Paul Marasoiu.

 

Mai greu e de raspuns la intrebarea cine ar fi dispus sa investeasca. Intentii sunt, dar investitii lansate, lucruri puse clar la punct, bugete in curs de finalizare nu prea. "Pentru sfarsitul anului viitor ne gandim serios sa lansam pe piata bucuresteana un proiect pentru constructia unui hotel de doua stele", declara pentru BUSINESS Magazin Jerry van Schaik, unul dintre cei doi proprietari ai hotelului Rembrandt, din Capitala. Acesta, pasionat de cladiri cu structuri arhitecturale deosebite, inca urmeaza sa decida daca va construi o cladire noua sau va reconditiona una deja existenta.

 

Un singur hotel de doua stele aruncat in valtoarea pietei bucurestene nu pare insa o idee foarte buna altor viitori investitori. Directorul Continental Hotels considera ca o amortizare sigura si profitabila vine atunci cand ai puterea sa intri pe piata cu un numar mare de camere, organizate intr-un lant hotelier. "Rentabilitatea unui singur hotel va acoperi investitia initiala, dar nu va lasa foarte mult spatiu de manevra pentru modernizare si imbunatatire continua a serviciilor. De aceea, cel mai bine e sa fie mai multe hoteluri organizate intr-un lant, care sa aiba o imagine impecabila in piata - mai precis, un pret acceptabil si conditii bune", spune Radu Enache.

 

Compania hoteliera Continental intentioneaza sa dezvolte, in anii urmatori, o retea de hoteluri clasificate la doua stele, sub unul dintre brandurile Accor, Continental Express sau Etap. "Dorim sa dezvoltam hoteluri de doua stele. Numele retelei va fi decis in viitor, urmand sa fie operata fie de Continental, fie in parteneriat cu grupul francez Accor", a declarat agentiei MEDIAFAX presedintele Continental, Radu Enache. Planul de investitii pentru urmatorii patru ani se ridica la 54 milioane de euro, Continental avand in plan sa deschida zece noi hoteluri, sub marcile Ibis si Continental.

 

De cate astfel de hoteluri are nevoie Bucurestiul? Aici piata e de acord: cel putin 1.000 de camere pentru a acoperi cererea. "Segmentul de doua stele a ramas putin dezvoltat, fiind nevoie de circa 1.000 de camere pentru a acoperi cererea", spune Mihai Rajnita, secretarul general al Federatiei Industriei Hoteliere din Romania (FIHR). Iar aceste camere ar trebui sa apara in viitorul cat mai apropiat. "In urmatorii cinci ani, adaugarea progresiva a unor hoteluri noi de doua stele, in standarde international acceptate, cu o capacitate totala de minim 900-1.100 camere, distribuite in circa 9-12 proprietati, ar fi extrem de utila pietei hoteliere bucurestene si, in acelasi timp, profitabila pentru investitorii ce se vor convinge de eficienta si oportunitatea acestei brese neacoperite de piata", spune Paul Marasoiu.

 

Analizele Peacock Hotels/Global Management arata ca, daca luam ca referinta totalul celor circa 9.000 de camere de hotel prefigurate a exista in Bucuresti pana in 2012, atunci minim 16-18% din aceasta capacitate ar trebui acoperita de hoteluri de doua stele. "Capacitatea pe care o estimam ar fi logic sa se repartizeze in proprietati cu 60 pana la 150 camere, plasate in zonele de mare trafic urban pe caile de circulatie catre centrul orasului, in arealele cu concentrari comerciale de tip mall-uri, hipermarketuri, la intrarile in oras, in zonele de expansiune de pe centura orasului, in apropierea nodurilor de transport ale orasului (gari, autogari, aeroporturi)", apreciaza Paul Marasoiu.

 

Conceptul ar trebui sa fie simplu, curat si decent, iar micul dejun poate fi optional, deoarece legea nu prevede expres mic dejun obligatoriu decat de la hotelurile de minim trei stele. Cu toate acestea, managerul Continental spune ca viitoarele lor hoteluri vor avea mic dejun in pret, pentru ca oaspetii sa simta un tratament cat mai apropiat de hotelurile de trei stele. Cat despre hotelurile de la marginea orasului sau de pe centura, o solutie ar fi o componenta minima de "food & beverage", snack / bistro / café, dupa cum arata studiile Peacock Hotels.

 

Daca in urma cu zece ani principalii vizitatori ai Bucurestiului erau oameni de afaceri care tatonau terenul si aveau nevoie de cazare de la trei stele in sus, dezvoltarea de astazi a micilor afaceri, a studiilor transfrontaliere sau a turismului de tranzit determina o nevoie clar definita de hoteluri "low budget".

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Un tabu de doua stele
/actualitate/un-tabu-de-doua-stele-1004864
1004864
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.