Concluziile raportului prezentat de Maarten Engwirda, membru al Curtii - raport care a cuprins analizarea unui esantion de 48 de proiecte din ambele tari -, sunt cat se poate de nefavorabile pentru Romania.

Pe de o parte au fost aratate deficiente majore in derularea de pana acum a proiectelor - utilizarea activelor fara respectarea obiectivelor initiale, intarzieri in derularea proiectelor.

Ingrijorarea vine insa si din alta parte, pentru ca aceste concluzii transmit un semnal negativ referitor la capacitatea Romaniei de absorbtie si folosire a fondurilor comunitare dupa aderare.

Sumele implicate in proiectele Phare analizate de Curtea Europeana de Conturi - 51 de milioane de euro, in cazul Romaniei - sunt infime in comparatie cu cele peste 30 de miliarde de euro care vor fi la dispozitia proiectelor pentru Romania in perioada 2007-2013. Capacitatea institutionala a Romaniei de a gestiona aceste fonduri va fi insa aproximativ aceeasi, avand in vedere ca proiectele cuprinse in esantionul analizat in raport sunt din trecutul apropiat, platile finale fiind facute in 2005.

Raportul mai contine si reprosuri la adresa modului cum institutiile europene au inteles sa administreze fondurile. Reprosurile ataca insa indirect pozitia Romaniei, pentru ca pe baza constatarilor facute in urma analizarii esantionului de proiecte, Curtea Europeana de Conturi a criticat Comisia Europeana fiindca a supraapreciat capacitatea autoritatilor de la Bucuresti si Sofia de a folosi corect sumele alocate.