Primul semnal vine din evoluţia consumului. În prima parte a lui 2025, seria ajustată în funcţie de zile lucrătoare şi sezonalitate arăta încă o creştere: 4,7% în februarie, 3,4% în martie, 2,8% în aprilie şi mai, 2,6% în iunie şi 3,5% în iulie. Din august 2025, când au intrat în vigoare mai multe măsuri luate de Guvernul Bolojan pentru a reduce deficitul bugetar, însă, tendinţa s-a inversat.

Consumul a trecut pe minus şi a rămas în teritoriu negativ până la începutul lui 2026: -2,1% în august, -2,1% în septembrie, -4,1% în octombrie, -3,9% în noiembrie, -2,0% în decembrie, -6,0% în ianuarie 2026 şi -6,2% în februarie 2026.

Această evoluţie sugerează o răcire clară a cererii interne. În termeni concreţi, populaţia cumpără mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului anterior, ceea ce poate reflecta atât scumpirile persistente, cât şi slăbirea veniturilor reale. Efectele sunt în lanţ, scăderea consumului duce şi la o presiune mare pe companii, în special în Retail şi Horeca.

Aceeaşi concluzie reiese şi din seria privind puterea de cumpărare a câştigului salarial mediu net. În 2023 şi în cea mai mare parte din 2024, indicatorul s-a menţinut confortabil în zona pozitivă, cu valori frecvent între 4% şi 9%.

La începutul lui 2025 încă era pe plus: 4,5% în ianuarie, 4,5% în februarie, 4,7% în martie, 3,2% în aprilie şi 2,0% în mai.

În iunie 2025, puterea de cumpărare a salariului mediu net a coborât la 1,3%, iar din iulie a intrat pe minus. Seria negativă s-a adâncit apoi: -2,4% în iulie, -5,0% în august, -5,3% în septembrie, -5,0% în octombrie, -5,1% în noiembrie, -4,5% în decembrie, -5,5% în ianuarie 2026 şi -5,0% în februarie 2026.

Asta înseamnă că salariile nu au mai ţinut pasul cu inflaţia. Chiar dacă nominal veniturile pot părea mai mari, în termeni reali, după corectarea cu creşterea preţurilor, puterea de cumpărare s-a redus. Cu aceiaşi bani, salariaţii pot cumpăra mai puţin decât înainte.

Situaţia este şi mai puternic vizibilă în cazul pensiilor. Graficul privind puterea de cumpărare a pensiei medii arată că în a doua parte a lui 2024 indicatorul urcase la peste 32%: 32,9% în septembrie, 32,8% în octombrie, 32,3% în noiembrie şi 32,6% în decembrie. În primele luni din 2025, valorile rămâneau încă ridicate, în jur de 16-17%.

Scăderea s-a produs rapid în lunile următoare. Indicatorul a coborât la 16,4% în mai 2025, 16,1% în iunie, 13,8% în iulie şi 11,7% în august. Din septembrie 2025, însă, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat abrupt pe minus: -8,2% în septembrie, -8,1% în octombrie, -8,1% în noiembrie, -8,1% în decembrie, -8,3% în ianuarie 2026 şi -8,3% în februarie 2026.

Pentru pensionari, această evoluţie înseamnă o pierdere clară de nivel de trai. Pensia medie cumpără mai puţin decât cumpăra anterior, în condiţiile în care tocmai categoriile cu venituri fixe sunt cele mai expuse la şocurile de preţ, mai ales la alimente, medicamente şi utilităţi.

Privite împreună, cele trei serii spun aceeaşi poveste: în ultimul an a existat o scădere generală a nivelului de trai. Consumul s-a contractat, salariile au pierdut teren în faţa inflaţiei, iar pensiile au trecut de la creşteri reale consistente la scăderi reale de peste 8%. Dincolo de comentariile politice, datele indică o deteriorare economică vizibilă şi direct resimţită de populaţie.