Opt din zece români se gândesc frecvent la mâncare  (fenomenul food noise), însă doar 9% înţeleg motivele, arată compania   Novo Nordisk, într-un studiu de percepţie naţional dedicat acestui subiect, menit să analizeze modul în care gândurile persistente despre mâncare influenţează relaţia oamenilor cu alimentaţia şi motivul pentru care încercările de scădere în greutate eşuează.

Sondajul „Food Noise-Relaţia românilor cu mâncarea” a fost realizat împreună cu iVOX, online în România, în iulie 2026, pe un eşantion de 1.319 respondenţi adulţi. Studiul a analizat frecvenţa şi intensitatea gândurilor legate de mâncare, mâncatul emoţional, declanşatorii din mediu, comportamentele de compensare şi nivelul de cunoaştere a conceptului de Food Noise

Deşi fenomenul este larg răspândit, numele lui rămâne aproape necunoscut: 70,8% dintre respondenţi nu auziseră de Food Noise (zgomot alimentar) înainte de studiu, iar doar 9% ştiau ce înseamnă. Aproape jumătate (47%) spun că îl resimt moderat până la foarte intens.

Mulţi oameni descriu această experienţă ca fiind vocea din minte care îi face să se gândească permanent la mâncare. În literatura ştiinţifică, fenomenul poartă numele de Food Noise.

România se confruntă deja cu una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale momentului. World Obesity Atlas 2025 arată că 39% dintre adulţii din România trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere şi obezitate.

Deşi 51% dintre români au încercat în ultimul an să mănânce mai echilibrat sau au ţinut dietă, foarte puţini au cerut sprijin specializat: doar 3% au mers la medic, 3% la nutriţionist, 1% la psiholog sau terapeut iar 4% au apelat la soluţii pentru gestionarea greutăţii, inclusiv farmacoterapie.

„O problemă trăită în fiecare zi nu poate fi tratată cu o singură conversaţie. De aceea vrem ca cercetarea despre Food Noise, alături de alte studii pe care le-am realizat şi pe care vom continua să le facem anual, să ne ajute să înţelegem mai bine relaţia românilor cu greutatea şi cum îi putem sprijini", a declarat Silviu Apostol, External Affairs Director Novo  Nordisk România

Ce este Food Noise?

Food Noise descrie gândurile persistente despre mâncare, percepute ca nedorite sau apăsătoare, care pot afecta viaţa socială, mentală sau fizică.

71% dintre respondenţi se gândesc la mâncare chiar şi când nu le este foame, iar pentru 27% acest lucru se întâmplă des sau foarte des.  Cu toate acestea, doar 17% văd fenomenul ca lipsă de voinţă – iar o treime (33%) îl asociază cu stresul, emoţiile şi mediul în care trăim. Aproape un sfert din respondenţi (23%) consideră că food noise reprezintă „o problemă reală, dar puţin discutată”.

„Noi credem că primul pas către o gestionare mai bună a problemelor de greutate şi a obezităţii este înţelegerea experienţelor reale prin care trec oamenii şi a provocărilor zilnice când vorbim despre scăderea ponderală.De aceea am lansat primul studiu de percepţie din România dedicat Food Noise. Rezultatele arată că mii de români se confruntă cu gânduri persistente despre mâncare fără să ştie că acest fenomen nu reprezintă o lipsă de voinţă, are un nume şi o explicaţie biologică şi ştiinţifică. Mulţi oameni nu vorbesc despre asta, deşi o experimentează: acea voce din minte care revine când nu le e foame, o experienţă reală pe care oamenii o trăiesc, dar nu o pot numi. La Novo Nordisk am ales să vorbim despre — Food Noise, nu din dorinţa de a eticheta ci pentru a recunoaşte acest termen astfel încât să mutăm conversaţia de la vină şi ruşine la înţelegere”, a declarat Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România.

21% dintre respondenţi recunosc că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuţi mâncând anumite alimente – semn că subiectul rămâne, pentru mulţi, încărcat de ruşine şi tăcere. 77% dintre respondenţi mănâncă, cel puţin din când în când, ca răspuns la stres, tristeţe, anxietate, plictiseală sau oboseală. Doar 39% spun că mănâncă în general atunci când le este foame, iar pentru aproape 10% mâncarea este o formă de alinare.

Şapte din 10 respondenţi simt regret, vinovăţie, frustrare după momentele în care mănâncă mai mult decât şi-au propus,– doar 6,7% simt plăcere. Peste jumătate ajung să compenseze prin restricţii alimentare, prin sport suplimentar,  prin mese sărite, prin autocritică şi reproşuri mentale – 12%

37% dintre respondenţi se simt expuşi des sau foarte des, într-o zi obişnuită, la imagini, reclame şi conţinut cu mâncare. Principalul declanşator al poftei „fără foame” este mirosul de mâncare (27%), urmat de vitrinele şi rafturile din magazine (10%) şi de reclamele TV sau online (7%).

Seara este momentul în care oamenii pierd cel mai des controlul asupra alegerilor alimentare (23%), urmată de zilele stresante (15%) şi de perioada sărbătorilor (10%).