STRATEGII: Megaafaceri de 1%

Postat la 25 ianuarie 2006 1 afişăre

Vicepremierul George Copos se afla in negocieri avansate cu Vodafone, pentru a vinde cele 0,9% actiuni pe care le mai detine la Connex. Intre timp, actionarul majoritar de la Orange Romania, France Télécom, isi consolideaza pozitiile pe pietele pe care afacerile merg bine. A venit, in sfarsit, si vremea micilor actionari.

Vicepremierul George Copos se afla in negocieri avansate cu Vodafone, pentru a vinde cele 0,9% actiuni pe care le mai detine la Connex. Intre timp, actionarul majoritar de la Orange Romania, France Télécom, isi consolideaza pozitiile pe pietele pe care afacerile merg bine. A venit, in sfarsit, si vremea micilor actionari.

Rauri de cerneala si multe zeci de minute de stiri s-au consumat in aceasta primavara pe marginea celei mai mari tranzactii care a avut loc vreodata pe piata romaneasca. Preluarea Connex de catre Vodafone a fost prevestita, anuntata oficial si apoi comentata indelung.

De ce au cumparat cei care au cumparat? De ce au vandut cei care au vandut? Cine e de fapt Vodafone si de ce a venit in Romania? Dar Telesystem International Wireless (TIW), compania care a vandut catre Vodafone si apoi si-a pus lacat pe porti? Si, mai ales, ce inseamna acest lucru pentru piata romaneasca?

A trecut mai putin observat faptul ca, de cealalta parte, France Télécom - actionar majoritar al Orange Romania si principal concurent al Connex - si-a marit participarea cu inca 23,36%. Probabil ca putini s-au intrebat - sau daca au facut-o, nu a gasit si un raspuns - ce vor face in continuare micii actionari in cele doua mari companii telecom romanesti. Vor ramane in continuare actionari, sperand sa le creasca valoarea actiunilor? Vor vinde acum, sperand sa obtina un pret bun, avand in vedere pe de o parte conjunctura favorabila creata de venirea numarului unu mondial in telefonia mobila si pe de alta tendinta France Télécom de a-si consolida pozitia? Sunt interesate cele doua mari nume in telecomunicatii de detinatorii unor mici pachete de actiuni la companile pe care le controleaza?

Vicepremierul George Copos a declarat pentru BUSINESS Magazin ca se afla in negocieri avansate pentru a vinde cele 0,9% detinute in MobiFon - Connex, prin firma Dargate Limited. Cui? Vodafone, bineinteles - care va ajunge, o data cu acest ultim pas facut, la o participare de 100% in MobiFon. Acesta este, de altfel, modelul de business al operatorului britanic, care incearca sa detina 100% din toate subsidiarele sale. "Desigur ca a fi mai convenabil pentru noi sa avem 100% din Connex, dar faptul ca exista un actionar minoritar cu participare de 1% nu are cum sa influenteze capacitatea noastra de a lua decizii sau de a derula afacerea", a spus Paul Donovan, vicepresedinte al Vodafone, in prima sa videoconferinta de presa cu jurnalistii romani.

"Sunt foarte relaxat si fericit", a spus zambind Copos, din spatele biroului sau de la Palatul Victoria, la inceputul interviului cu BUSINESS Magazin. "Am avut puterea sa rezist, sa nu vand partea mea din MobiFon".
Si n-a fost usor sa reziste. Sa fii actionar minoritar alaturi de nume mari in business - cum ar fi TIW sau France Télécom - nu e floare la ureche. Nu ai viitorul asigurat si nici nu curg dividendele de pe urma activitatii investitorului strategic, cum s-ar putea crede. O stiu, pe pielea lor, si Posta Romana, si Logic Telecom, fosti actionari ai Connex. Sau, de cealalta parte, Polish Entreprise Fund IV ori Global Finance, cei care au vandut actiunile pe care le detineau la Orange Romania. Si unii si ceilalti au vandut pentru ca au fost determinati, intr-un fel sau altul, de actionarii majoritari. Si au vandut cand au vrut cei mari, nu cand doreau ei.

In 1997, Telesystem International Wireless, actionarul majoritar de la Connex, a decis sa opereze o majorare de capital cu 30 de milioane de dolari, bani necesari investitiilor in extinderea serviciului si a retelei. Actionarii minoritari aveau de ales: ori scoteau bani din buzunar si participau la majorarea de capital, ori ramaneau cu mai putine actiuni. "Atunci am decis sa vand o parte din actiuni celor de la TIW. Am ramas cu 2% din cele 9,6% detinute initial", isi aminteste Copos. Actiunile ramase au fost detinute prin Ana Electronic si Ana IMEP, fiecare cu cate 1%.

Desi nu vrea sa dezvaluie valoarea tranzactiei de atunci, Copos spune ca banii i-au ajuns pentru a returna un imprumut de 5 milioane de dolari la Bancorex, pentru a majora capitalul social al Ana IMEP cu 27 de miliarde de lei (aproximativ 3,3 milioane de dolari la acea data) si pentru modernizarile de la hotelul Crowne Plaza.

Am fi tentati sa spunem ca trebuie sa fii un adevarat vizionar pentru ca, devenind actionar in 1996 la un operator roman de telefonie mobila, sa poti sa vinzi catre Vodafone doar 0,9%, zece ani mai tarziu, pentru o suma care poate fi estimata la 25 - 30 de milioane de dolari - daca luam in considerare ca Vodafone a platit pe Connex circa 2,5 - 3 miliarde de dolari. "In orice caz, vorbim de peste 20 de milioane de euro", se multumeste sa spuna Copos referindu-se la un posibil pret pentru pachetul de 0,9% din actiuni pe care il detine. Adauga doar ca "valoarea a crescut de circa 10 ori fata de pretul pe care l-am platit initial pe actiunile detinute la MobiFon".

Dar adevarul e ca nici macar cei de la TIW nu banuiau succesul pe care il va avea afacerea lor in Romania. Si nici nu se asteptau, cand au plantat primul stalp, in 1997, ca start-up-ul sa fie vanat, la un moment dat, de numarul unu mondial al industriei de profil.  Copos a prins o mana norocoasa si a stiut s-o joace bine. "In 1996 aveam echivalentul a 50 de milioane de dolari si doua alternative: sa schimb banii in moneda convertibila «pe sub masa» sau sa cumpar active. O data cu schimbarea (alegerile au fost castigate de Conventia Democratica din Romania si de Emil Constantinescu - n.r.) am decis sa merg pe varianta a doua", rememoreaza George Copos. "Am cumparat Crowne Plaza, Ana IMEP, toate spatiile pe care le aveam inchiriate, fabrica de paine de la Bucur Obor, chiar si un elicopter, doar ca sa scap de lei".

Copos intuia ce avea sa urmeze. Daca la sfarsitul lui ‘96 un dolar echivala cu 2.550 de lei, la sarsitul lui mai 1997 acesta ajunsese la 11.000 de lei, dupa care s-a stabilizat in jurul valorilor de 7.000 - 8.000 de lei. A inceput instabilitatea economica, dar cine avea banii imobilizati in active sau schimbati in valuta a scapat mai usor.

Aproape simultan cu vanzarea Connex catre Vodafone, France Télécom, prin divizia sa de telefonie mobila Orange, a cumparat de la un consortiu condus de AIG New Europe Fund 23,36% din actiunile operatorului Orange Romania pentru 523 milioane de dolari (408,5 milioane de euro) platiti in cash. Luand in considerare suma platita, se poate estima valoarea de piata a operatorului la 2,273 miliarde de dolari (1,776 mld. euro) sau aproximativ 450 de dolari (351,5 euro) pe abonat.

Greu de crezut insa ca actionarii minoritari care au vandut au primit pretul pe care il asteptau pentru actiunile lor. La momentul tranzactiei, Orange Romania era peste Connex, atat ca numar de clienti, cat si ca venituri si profit realizate. Prin urmare, valoarea de piata a companiei ar fi trebuit sa fie mai mare de 2,2 miliarde de euro, avand in vedere si sumele vehiculate in cazul tranzactiei care a implicat Connex. Potrivit unor surse din piata, majorarea participarii France Télécom la Orange Romania trebuia sa se petreaca de acum un an. Fondurile de investitii, care au devenit actionari ai Orange Romania in decembrie 1999, isi doreau sa iasa din companie datorita maturizarii investitiei. De obicei, fondurile de private equity raman circa 4 - 5 ani intr-o afacere.

Consortiul condus de AIG New Europe Fund a investit circa 100 - 120 de milioane de dolari in Orange. La o evaluare de 1,5 miliarde de dolari a Orange Romania acum un an, consortiul si-a triplat banii, fara a lua in considerare si dividendele incasate in circa 4 ani si jumatate. Sursele mentionate spun ca cele doua parti s-au  inteles initial la pret acum un an, procesul incepand prin cumpararea actiunilor companiei japoneze Tomen. Numai ca, pana sa se faca rearanjarea fiscala a actionariatului, unii minoritari au batut in retragere, probabil nefiind de acord cu pretul si cerand listarea Orange Romania la Bursa, insa degeaba.

Potrivit unui articol din "Shareholders Agreement"  France Télécom avea dreptul sa refuze listarea. Drept pe care l-a si exercitat, afirma sursele. Informatia nu a fost confirmata nici de Orange Romania sau France Télécom, nici de AIG New Europe Fund. Pana la urma, partile s-au inteles in aceasta primavara. Chiar daca nu au castigat cat ar fi vrut, investitorii financiari tot au iesit cu mai mult decat ar fi luat acum un an, cand erau presati sa recupereze banii. Initial, printre fondatorii MobilRom SA, precursorul Orange Romania, se numarau companiile romanesti MBL Computers, Radcom, Media Com si Unimedia, ultimele doua apartinand la acea data grupului Media Pro. Au mai ramas acum doar primele doua, controlate de omul de afaceri Nicolae Badea, cu cate 1,6%. BUSINESS Magazin a incercat timp de trei saptamani sa discute cu Nicolae Badea despre statutul actionarilor mici intr-o companie mare, dar nu a reusit, pana la inchiderea editiei.

Cert e ca, daca ai nervi sau rabdare, nu e rau sa fii actionar mic. Si daca nu te preseaza nimeni sa vinzi, fie el actionarul majoritar ori investitorii care isi cer banii inapoi, e chiar bine. Poti castiga de zece ori cat ai investit initial. Atat Vodafone, cat si France Télécom duc o politica de consolidare a pozitiilor pe pietele unde inregistreaza profit si au o cota de piata semnificativa. Cine mai vinde si pe ce bani?

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
STRATEGII: Megaafaceri de 1%
/actualitate/strategii-megaafaceri-de-1-978065
978065
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.