„Pe criza francului elveţian, poziţia FMI, BM, CE este următoarea: nu România e cazul cel mai grav din regiune. România este cazul cel mai uşor, spun ei, e o problemă gestionabilă, atât din punct de vedere al sistemului bancar, cât şi din punct de vedere al Guvernului”, a spus Viorel Ştefan, după întrevederea dintre delegaţia FMI, BM şi CE cu deputaţii membri ai Comisiei de buget-finanţe-bănci.

El a arătat că FMI recomandă ca România să aplice două căi: adoptarea Legii insolvenţei şi stimularea dialogului dintre bănci şi clienţii care au probleme în rambursarea creditelor în CHF.

„Pe două căi ne recomandă să mergem: să finalizăm adoptarea Legii insolvenţei persoanelor fizice, pe de o parte; iar pe de altă parte să canalizăm şi să stimulăm dialogul între instituţiile de credit şi persoanele îndatorate, datornicii cu probleme şi cu un suport legislativ de facilitare a acestui dialog de tipul OUG 46, celebra «electorată», căreia eu i-aş spune azi «scade rata»”, a adăugat Viorel Ştefan.

Aproximativ 1.500 de persoane care au împrumuturi în franci elveţieni au ieşit din nou duminică în Piaţa Constituţiei, la două săptămâni după protestul anterior, acţiuni similare având loc simultan la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.

"Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum", a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.

Părţile implicate în "criza francului" au poziţii diferite privind soluţiile la problemele clienţilor cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

Clienţii doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.

Pe de altă parte, băncile şi BNR invocă neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge chiar în situaţia falimentului.

Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor pledează pentru soluţii individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat şi nu se pot aplica soluţii generale.

Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

La rândul lor, clienţii spun că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

Mai mult, unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine, de asemenea, găsirea unei soluţii pe cale administrativă, prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, dar şi soluţii concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate.

Marţi vor avea loc discuţii ale parlamentarilor cu conducerea BNR.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

Cursul francului elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.

Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.