Ce ar trebui să facă un antreprenor care are 50.000 de euro de investit: să cumpere tehnologie sau să angajeze oameni? Într-un interviu acordat în exclusivitate în cadrul IQ Digital, eveniment dedicat impactului inteligenţei artificiale asupra afacerilor şi societăţii, desfăşurat pe 15 octombrie 2026 la Bucureşti, Sergiu Manea, CEO al BCR,  vorbeşte despre limitele digitalizării făcute doar pentru eficienţă, despre ce ar păstra din propria meserie într-o lume a inteligenţei artificiale şi despre investiţia în care şi-ar pune banii: un nou ecosistem de învăţământ.

Un buget de 50.000 de euro poate însemna, pentru un antreprenor, posibilitatea de a angaja oameni sau de a cumpăra tehnologie. Cum ar trebui împărţiţi banii? Sergiu Manea spune că decizia trebuie luată după ce antreprenorul înţelege ce are de îmbunătăţit la produsul său şi cum poate ajunge la mai mulţi clienţi dispuşi să îl cumpere. „Eu i-aş spune că ar trebui să investească atât de mult în a înţelege cum trebuie să arate produsul lui, astfel încât să poată să vândă cât mai multor clienţi plătitori.

Dacă înseamnă că va trebui să investească în oameni, atunci să investească în oameni. Dacă înseamnă să investească în oameni care ştiu să folosească tehnologie, atunci să investească în ei. Sfatul meu ar fi să investească în oameni care ştiu să folosească şi să orchestreze tehnologie, urmând scopul, nu de dragul de a face asta”, spune el, într-un interviu acordat în cadrul IQ Digital.

Discuţia vine într-un moment în care companiile încearcă să stabilească ce pot face cu inteligenţa artificială şi cât ar trebui să investească în ea. Manea vede însă riscul ca ambiţiile lor să se oprească prea devreme: la automatizarea activităţilor existente şi la reducerea costurilor, fără să ia în calcul produsele sau serviciile pe care le-ar putea dezvolta. În servicii financiare, această perspectivă presupune să priveşti dincolo de îmbunătăţirea unei bănci şi să te întrebi cum se poate schimba întregul domeniu pentru a răspunde mai bine nevoilor clienţilor. Acelaşi exerciţiu este necesar, în opinia sa, la toate nivelurile la care tehnologia poate fi folosită: de la persoană şi gospodărie până la companie, comunitate şi stat.

„Banii mei mi-aş pune în crearea unui nou ecosistem de învăţământ”

Întrebat care ar fi direcţia în care el personal ar investi, a răspuns că educaţia este domeniul spre care s-ar îndrepta: „Banii mei mi-aş pune în crearea unui nou ecosistem de învăţământ”.  Nu detaliază forma acestuia, însă este convins că generaţiile care vin vor învăţa diferit. În discuţia despre riscul ca utilizarea tehnologiei să afecteze capacitatea tinerilor de a învăţa, răspunsul său este: „Nu ştiu dacă o să uite să înveţe. Ei vor învăţa altfel. Şi eu aş vrea să încerc să pregătesc ceva sau să investesc în ceva care îi va ajuta să înveţe.”

Când ieşim din dificultăţile economice?

Entuziasmul pentru posibilităţile tehnologiei vine, în cazul lui Manea, alături de o evaluare critică a situaţiei economice a României. El descrie o ţară aflată într-o poziţie diferită de cea a vecinilor şi a competitorilor săi, care reuşesc să obţină creştere economică susţinută de investiţii şi să producă bunuri competitive pe piaţa europeană sau pe pieţele globale. Întrebat când ar putea fi depăşită această perioadă, nu avansează un termen. Leagă răspunsul de reducerea dificultăţilor întâmpinate de companii şi de capacitatea de a finaliza priorităţile asumate. „Când vom reuşi să reducem fricţiunile în a face business, în momentul în care ne vom propune să facem mai puţine lucruri şi le vom face până la capăt şi vom înţelege că toate resursele pe care le avem trebuie să le folosim pentru crearea de prosperitate pentru români şi pentru România.” În acelaşi timp, consideră că există motive de încredere în capacitatea de a trece prin dificultăţi. În evaluarea sa, lumea este astăzi mai rezilientă financiar decât în 2008, iar România a acumulat resurse de rezilienţă inclusiv la nivelul indivizilor şi al gospodăriilor. Accesul la informaţie şi dorinţa de învăţare îi pot ajuta, de asemenea, pe oameni să ia decizii mai bine fundamentate. Cu condiţia să fie atenţi la informaţiile pe care le folosesc şi să îşi păstreze capacitatea de a judeca dincolo de opinia majorităţii. Manea invocă exemplul economistului Irving Fisher şi al optimismului exprimat înaintea crahului bursier din 1929 pentru a explica de ce o convingere larg împărtăşită merită, la rândul ei, examinată; „Morala poveştii era că, de fapt, consens nu înseamnă întotdeauna realitate”.

Pentru el, asta înseamnă să încerci să înţelegi ce se află dincolo de ceea ce se vede imediat şi să iei în calcul o plajă de evoluţii posibile. Apoi să foloseşti ceea ce ai aflat. „E foarte important să înţelegem ce tip de cunoştinţe, informaţii folosim în luarea deciziilor şi să luăm acele decizii. Pentru că, aşa cum am spus şi mai devreme, semnalul fără acţiune este doar o informaţie, adică n-are nicio valoare.”

foto: Mihnea Ratte

Citiţi mai multe din discuţia cu Sergiu Manea, CEO al BCR, de la IQ Digital, în ediţiile BUSINESS Magazin din luna noiembrie.