♦ România are doar 140 de aparate pentru RMN (rezonanţă magnetică), potrivit Eurostat, jumătate din capacitatea Poloniei, de exemplu, care are 301 astfel de aparate. ♦ Lipsa de echipamente medicale pune presiune pe sistemul de stat, iar pacienţii sunt nevoiţi să aştepte şi două luni pentru a avea acces la investigaţii medicale complexe.

Sistemul sanitar românesc este slab do­tat cu aparatură de prevenţie, iar lipsa investiţiilor în echipa­men­tele de computer tomograf, rezo­nan­ţă magnetică, aparate de mamo­grafie plasează România pe ultimul loc în Europa, arată cifrele Eurostat.

Doar 140 de echipamente de RMN au fost raportate în unităţile publice şi 274 de echipamente de computer tomograf (CT), în condiţiile în care în total la nivel naţional sunt 368 de spitale de stat.

„Ar trebui accentuate investiţiile din fonduri comunitare cât mai rapid, mai ales că avem proiectele de finanţare. Dacă ne raportăm la achiziţii publice, ar trebui accentuate acestea cu mult mai mare atenţie asupra preţului de achiziţie şi asupra furnizorilor, să nu existe suspiciuni, să fie făcute în mod transparent“, a explicat pentru ZF Adrian Benţa, consultant fiscal.

El a explicat că o soluţie pentru a creşte investiţiile în domeniul medical ar fi o scutire de la plata TVA de 19%. Un echipament de RMN de exemplu, cotă în medie circa 1 milion de euro.

„Dacă facem o investiţie în domeniul medical ar fi necesar să reducem cota de TVA pentru aceste echipamente. Activitatea din spitalele publice şi cele private este scutită de TVA, dar fără drept de deducere, adică statul român îşi cere 19% TVA. Dacă tot facem aceste investiţii în domeniul sănătăţii ar trebui ca statul român să mai facă un pas înapoi şi să mai renunţe la acest TVA“, a mai explicat Adrian Benţa.

El crede că această facilitate fiscală ar putea creşte apetitul de investiţie în astfel de echipamente, fiind una dintre soluţiile pentru a creşte gradul de dotare al spitalelor.

Specialiştii din sănătate ar acorda nota 6,5 sis­­temului medical românesc, însă fac o deli­mi­­tare între zone, în contextul în care în ma­rile oraşe, care sunt şi centre universitare, spi­­talele stau mai bine la dotări faţă de restul ţării.

„Trebuie văzut dacă vorbim despre pro­­vin­­cie sau centre universitare. Diferenţiat, dacă este vorba de imagistică, nota ar fi în cen­tre universitare 7, dacă ar fi în provincie, spi­talele judeţene nota 6, dar apoi nota este 2 în spitalele orăşeneşti“, a spus medicul Wargha Enayati, fondatorul reţelei private de sănă­tate Regina Maria.

Medicul constru­ieşte acum cel mai mare proiect greenfield în nordul Capitalei, un centru medical pentru vârstnici şi un spital oncologic, o investiţie de 60 mil. euro.

Medicul Enayati spune că sistemele de sănătate din Danemarca, Suedia şi Franţa stau cel mai bine la dotările de imagistică.

„Ar trebui să nu băgăm banii Sănătăţii excesiv în criza Covid. Acum este catastrofă ce se întâmplă, sunt cazuri depăşite, este măcel.“

„Accesul la spital este foarte greu acum“, a mai adăugat Enayati.

O medie de 6 ar acorda şi Tudor Pop, deputat USR, membru în Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor, care este totodată şi for decizional în ceea ce priveşte sistemul sanitar.

„Nu avem o abordare unitară asupra sistemului sanitar şi vorbim de cât de pricepuţi şi gospodari sunt managerii instituţiilor sanitare. Şi atunci avem un spital foarte bine îngrijit şi dotat, pe lângă el alte zece care sunt într-o situaţie deplorabilă. Atunci arătăm cu degetul către spitalul bine pregătit, o normalitate în alte ţări, dar o excepţie la noi. O notă generală ar fi 6 cu indulgenţă, dacă ar fi să iau situaţia generală, să facem o medie de echipamente şi dotări, am văzut asta şi cu ocazia acestei pandemii“, a spus Tudor Pop.

El a precizat că statele unde românii merg în general la tratament, cum sunt Austria, Germania, Turcia, au cel mai bine pus la punct sisteme medicale din perspectiva dotărilor cu echipamente.

„Avem nevoie şi de personal medical, dar şi administrativ, management pregătit. Avem nevoie de o depolitizare a managementului sanitar. Este un fenomen complex, care are nevoie de un plan. Putem merge să corectăm punctual, dar dacă vrem o schimbare de impact în sănătate, trebuie să umblăm şi la mentalităţi, la administraţie şi la pregătirea următoarelor generaţii de medici, asistenţi“, a mai explicat deputatul Tudor Pop.

De altfel, în sistemul sanitar este o întreagă industrie în ceea ce priveşte investigaţiile medicale complexe, iar din lipsa de investiţii la stat au profitat marii operatori privaţi sau medicii care şi-au dezvoltat propriile afaceri.

Ziarul Financiar a scris despre lipsa de echipamente medicale din sistemul public care duce la liste de aşteptare uriaşe pentru investigaţii necesare.

Pacienţii care nu mai au posibilitatea să aştepte şi merg la privat scot între 500 şi 700 de lei pentru o investigaţie RMN, de exemplu.