Peste 1,5 milioane de metri pătraţi de depozite. Aşa poate fi sumarizată - într-o singură valoare - infrastructura logistică a marilor lanţuri de supermarketuri şi hipermarketuri. Din aceste spaţii împărţite în diverse colţuri de ţară pleacă marfa care alimentează tot comerţul modern autohton, aproape 5.000 de magazine. Mai e loc de dezvoltare dincolo de acest prag psihologic? Retailerii spun că nu pot să îşi extindă reţelele de comerţ fără să construiască în paralel şi suportul din spate, cel logistic. Aşadar, ce urmează?

„În comerţul alimentar modern, supply chainul şi logistica end-to-end au devenit un adevărat diferenţiator. Ele susţin direct disponibilitatea produselor la raft, prospeţimea, viteza de livrare, execuţia promoţiilor şi experienţa omnicanal oferită clienţilor”, spune Dan Fotescu, director logistică în cadrul Auchan România.

El adaugă că astăzi  performanţa în retail înseamnă capacitatea de a combina eficienţa operaţională cu un nivel ridicat al serviciului şi cu reacţii rapide la schimbările de consum. „Gestionarea agilă a unor fluxuri complexe - de la hipermarket şi proximitate până la e-commerce - reprezintă un avantaj strategic clar”, explică executivul.

Afirmaţiile sale vin în contextul în care, în România, Auchan are peste 500 de magazine sub multiple formate, de la hipermarket şi supermarket, la proximitate şi online. În ceea ce priveşte logistica, aceasta este structurată în jurul a două campusuri care integrează trei depozite majore, la care se adaugă peste 20 de parteneri logistici cu care compania derulează operaţiuni complexe de recepţie, pregătire şi livrare, atât către magazine, cât şi direct către clienţi. Cel mai mare campus este situat în Ştefăneşti, Ilfov, având o suprafaţă totală de peste 79.000 mp. Al doilea este la Călan, judeţul Hunedoara, având o suprafaţă de peste 21.000 mp.

„Această structură cu două centre regionale ne permite să folosim aceleaşi resurse pentru a aproviziona toate formatele de magazine şi comenzile online, ceea ce înseamnă costuri mai mici de transport şi operare. Economiile obţinute se regăsesc direct în preţurile de la raft.”

Modele diferite

Unii retaileri au preferat să aibă două depozite regionale mari. Este cazul Auchan şi Kaufland. Alţii au ales să acopere diferit ţara şi au mai multe huburi logistice. E cazul Lidl sau al Penny.

METRO, pe de altă parte, are un model distinct. El vine şi din faptul că grupul activează pe segmentul cash & carry. Astfel, toate magazinele METRO din ţară au şi zonă de depozitare, iar asta datorită faptului că e un comerciant wholesale (angro), deci se adresează revânzărilor şi operatorilor HoReCa. „Magazinele au o suprafaţă totală de 210.000 mp, care corespunde unei capacităţi de peste 100.000 de paleţi depozitaţi în acelaşi timp. În total, avem o capacitate de peste 125.000 de paleţi disponibili pentru clienţii profesionişti care aleg să se aprovizioneze de la METRO.” În plus faţă de magazine, compania operează un hub central în Ştefăneştii de Jos, de 12.000 mp, complet integrat cu platforma logistică a grupului, de 65.000 mp, şi două cross dockuri, în Reşiţa şi Slobozia, pentru optimizarea livrărilor last-mile.

„METRO România asigură livrări la nivel naţional în fiecare zi printr-o flotă de peste 300 de camioane, deservind peste 11.000 de clienţi.”

Oficialii companiei adaugă că logistica nu este doar un element operaţional, ci un veritabil diferenţiator în comerţul alimentar şi un pilon al strategiei proprii multicanal. „Investim continuu pentru transformarea dintr-un model tradiţional de cash & carry într-un partener multichannel solid, unde logistica, digitalizarea şi infrastructura fizică lucrează împreună pentru a asigura disponibilitate ridicată, livrări rapide şi o experienţă fără fricţiuni.”

Imaginea completă

Harta depozitelor care alimentează cele circa 5.000 de magazine moderne arată că retailerii şi-au concentrat iniţial atenţia pe Bucureşti-Ilfov şi pe Transilvania, dar au început şi încep să investească, mai nou, şi în Moldova, Oltenia sau Banat, pe măsură ce deschid tot mai multe supermarketuri şi hipermarketuri în toate zonele ţării.

Când vine vorba de logistică, în comerţul modern local, jucătorii au două strategii diferite. Astfel, de regulă, actorii germani precum Lidl, Kaufland sau Penny preferă să îşi cumpere terenurile şi să îşi dezvolte singuri depozitele. Acesta este şi modelul belgienilor de la Mega Image. La polul opus, francezii, dar şi Profi preferă să lucreze cu companii specializate de logistică, de la care închiriază suprafeţe generoase.

Investiţia într-un depozit propriu se ridică la câteva zeci de milioane de euro – ajungând chiar la 100 mil. euro, potrivit celor mai recente date ale ZF.

De puţină vreme, operaţiunile Profi şi cele ale Mega Image s-au unit sub aceeaşi umbrelă - Ahold Delhaize România. Ce înseamnă asta din punct de vedere logistic?

„În linie cu filozofia grupului Ahold Delhaize, atât Mega Image cât şi Profi adoptă o strategie flexibilă, operând sub un model hibrid ce îmbină chiria şi proprietatea, în funcţie de oportunitate. Concret, decizia se ia de la caz la caz şi este fundamentată pe o analiză riguroasă de tip buy vs. lease pentru fiecare spaţiu în parte, obiectivul final fiind atingerea unei eficienţe maxime şi a unui cost de operare minim”, spun reprezentanţii companiei.

Înainte de a prelua Profi, Ahold Delhaize deţinea local Mega Image, care avea doar spaţii logistice în proprietate. Acum, împreună, cele două lanţuri administrează o reţea de opt depozite, cu o suprafaţa totală de aproape jumătate de milion de metri pătraţi. Acestea acoperă toate zonele de temperatură: ambiental, fresh (0-4 grade Celsius) şi frozen (minus 18 grade Celsius). Trei dintre depozite deservesc zona Bucureşti şi Ilfov, restul fiind depozite regionale, poziţionate strategic astfel încât să acopere echilibrat toate regiunile ţării, spun oficialii de la Ahold Delhaize fără a oferi localizarea exactă a centrelor logistice. „Într-un mediu de retail extrem de competitiv, aşa cum este cel autohton, logistica nu mai are doar o funcţie suport, ci a devenit un diferenţiator strategic. Pentru o reţea extinsă de magazine, cum este cazul Profi şi Mega Image (circa 2.700 de unităţi – n.red.), eficienţa lanţului de aprovizionare este un element crucial de care depinde prezenţa şi continuitatea produselor la raft. Din această perspectivă, o infrastructură logistică bine calibrată oferă flexibilitatea necesară pentru a absorbi fluctuaţiile pieţei şi pentru a optimiza costurile.”

Cea mai recentă investiţie strategică a grupului pe zona de logistică o reprezintă implementarea unei instalaţii mecanizate de ultimă generaţie pentru pregătirea mărfurilor. Această soluţie ajută la creşterea productivităţii. „Pentru viitor, analizăm extinderea acestei soluţii şi integrarea ei în întreaga noastră reţea de depozite regionale. Totodată, în următoarea perioadă, ne concentrăm pe maximizarea randamentului reţelei logistice actuale, prin accelerarea proceselor de integrare, digitalizare şi optimizare a fluxurilor. Obiectivul nostru prioritar este să avem o dezvoltare a businessului susţinută de utilizarea intensivă a reţelei actuale prin integrarea si optimizarea proceselor.”

Câteva cifre

Jucătorii din comerţul modern local au ajuns să opereze - în proprietate sau în chirie – mai bine de 30 de centre logistice, pe care le folosesc pentru a-şi alimenta reţelele de magazine. Mai mult, există o serie de alte depozite care sunt deja în construcţie sau, măcar, la nivel de plan, dovadă că actorii din retailul alimentar au de gând să continue dezvoltarea şi să deschidă noi supermarketuri, hipermarketuri, magazine de discount, cash & carry şi proximitate modernă în România. Cât loc de expansiune mai este încă?

„Continuăm să investim în dezvoltarea capacităţii logistice, în paralel cu extinderea reţelei. Obiectivul nostru este să ajungem la 1.000 de magazine până în 2035, iar infrastructura logistică are un rol esenţial în susţinerea acestui ritm de creştere”, spun oficialii de la PENNY România.

Compania operează cinci depozite, amplasate pentru a deservi întreaga reţea. E vorba de Ştefăneştii de Jos, Ilfov (22.000 mp), Turda, Cluj (23.000 mp), Bacău (24.000 mp), Filiaşi, Dolj (23.000 mp) şi, cel mai recent, Mihăileşti, Giurgiu (22.000 mp). „Depozitul din Mihăileşti, inaugurat în 2025, va ajunge treptat la capacitate deplină şi va deservi aproximativ 100 de magazine până în 2027. Astfel, pregătim al şaselea centru logistic la Arad, asta în următorii 2-3 ani. Planul nostru de investiţii pentru următorul deceniu se ridică la 3 miliarde de euro şi include, pe lângă extinderea reţelei de magazine, dezvoltarea infrastructurii şi a competenţelor logistice necesare pentru a susţine creşterea companiei la nivel naţional.” În depozitul de la Mihăileşti, PENNY a investit 35 mil. euro. Acesta include spaţii dedicate pentru recepţie, depozitare şi expediere şi gestionează întregul lanţ de produse, de la marfă congelată şi carne proaspătă, până la legume, fructe şi articole refrigerate, toate în condiţii de temperatură controlată.

Şi acest depozit, ca şi celelalte, este în proprietate. „Modelul nostru de aprovizionare centralizată, bazat pe depozite logistice proprii, permite optimizarea transportului şi reducerea costurilor de distribuţie. Marfa este transportată de la producători către depozite cu camioane de mare capacitate (40 de tone), încărcate eficient, ceea ce contribuie la reducerea costurilor incluse în preţul final de la raft - un aspect esenţial pentru modelul de business al unui discounter. Logistica noastră este foarte eficientă şi ne oferă perspectiva de a transforma magazinele în centre omnichannel”, spun oficialii de la PENNY.

Actorii din domeniu spun că harta comerţului modern autohton nu e nici pe departe gata conturată, dat fiind că densitatea este încă mult sub cea din Occident, din ţări unde marii actori au 85% cotă de piaţă şi chiar peste. În România, ei sunt “abia” la 70%, dar câştigă an de an teren prin expansiune şi prin achiziţii, strategie ce duce totodată la închiderea de afaceri mici, antreprenoriale. Aşadar, dacă mai e loc de magazine, mai e loc şi de depozite.

Un alt exemplu

Un model similar are şi Lidl, care la rândul său activează pe segmentul de discount. În prezent, compania operează local şase centre logistice în Chiajna, judeţul Ilfov (53.199 mp), Iernut, judeţul Mureş (44.406 mp), Lugoj, judeţul Timiş (43.696 mp), Roman, judeţul Neamţ (48.802 mp), Fundeni, judeţul Călăraşi (56.300 mp) şi Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova (72.638 mp). „Fiecare are rolul de a deservi între 60 şi peste 70 de magazine, reflectând focusul constant al Lidl pentru eficienţă operaţională, prin optimizarea rutelor de aprovizionare, a consumului de resurse şi prin reducerea impactului asupra mediului, inclusiv prin scurtarea distanţelor de transport, precum şi prin utilizarea mai eficientă a capacităţii de transport şi evitarea curselor cu grad mic de încărcare.”

Cea mai recentă şi semnificativă investiţie în infrastructura logistică a Lidl România o reprezintă centrul din Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, care a preluat operaţiunile principale ale depozitului din Nedelea (scos la vânzare). Funcţional din 2025, hubul din Ariceştii Rahtivani are o capacitate de stocare de peste 55.000 de paleţi. Valoarea totală a investiţiei depăşeşte 100 de milioane de euro. Lidl România mizează pe investiţii în centre logistice dezvoltate în regie proprie, parte a unei strategii pe termen lung.

„Deţinerea centrelor logistice permite optimizarea continuă a fluxurilor, scalarea capacităţilor în funcţie de evoluţia reţelei de magazine şi implementarea unor soluţii adaptate pieţei locale, contribuind astfel la eficienţa întregului lanţ de aprovizionare.” Oficialii companiei adaugă că România rămâne o piaţă strategică şi prioritară pentru Lidl, iar planurile includ investiţii susţinute în extinderea reţelei de magazine, dar şi în infrastructura logistică.

„Pentru anul financiar 2026, Lidl a anunţat un buget de peste 285 mil. euro, destinat deschiderii a mai bine de
40 de noi magazine, plan ce se integrează obiectivului de a inaugura 200 de uităţi noi până în 2030, raportat la anul de referinţă 2024.” 

În acest context, compania continuă să investească în optimizarea clădirilor şi a proceselor logistice existente şi analizează posibilitatea deschiderii unui nou depozit în următorii ani. Oficialii discounterului nu oferă detalii.

Ce urmează?

Tot când vine vorba de investiţii viitoare în această zonă, reprezentanţii METRO România spun că până în 2030 vor moderniza alte şase magazine în noul format extins - care include platforme de livrare, „în linie cu strategia METRO de consolidare a modelului multicanal de wholesale”.

În cursul acestui an va deveni operaţional, în noul format, magazinul METRO din Suceava, după ce recent a fost finalizată modernizarea celui din Iaşi. Anterior au fost pe listă unităţile din Constanţa, Piteşti şi Craiova. „Totodată, vom extinde reţeaua de cross-dockuri, în 2026 urmând să deschidem trei noi astfel de centre regionale.”

Recent, în septembrie 2025, METRO România a inaugurat un depwozit logistic specializat pe Food Service Delivery (FSD) în Ştefăneştii de Jos, Ilfov, în urma unei investiţii de 19,6 milioane de euro. Dezvoltat în parteneriat cu WDP - Warehouses De Pauw, hubul are 12.000 mp, dispune de zone cu temperatură controlată şi ambientală şi face parte din centrul logistic One Roof, cu suprafaţa de 65.000 mp.

„Peste 6.100 de SKU-uri, personalizate pentru a răspunde nevoilor clienţilor, sunt disponibile pe platforma logistică de la Ştefăneşti, care generează 80–85% din valoarea vânzărilor. Centrul va fi extins cu 3.000 mp.”

Şi Kaufland investeşte tot în infrastructura logistică existentă - e vorba de depozitele din Turda şi Ploieşti. Acesta din urmă are o suprafaţă totală de peste 280.000 mp, dintre care mai bine de 115.000 mp sunt dedicaţi depozitării. Cel din Turda se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400.000 mp şi are o capacitate de depozitare de mai bine 100.000 de paleţi în orice moment, cu extinderi constante. Oficialii de la Kaufland nu spun cât e suprafaţa dedicată depozitării, dar afirmă că zilnic aproximativ 400 de camioane pleacă de aici pentru a aproviziona magazinele reţelei din nordul, centrul şi nord-vestul României.

„Faptul că 97% dintre produsele de la raft trec prin cele două centre logistice arată cât de importantă este această infrastructură pentru buna funcţionare a magazinelor noastre şi pentru experienţa pe care o oferim clienţilor, zi de zi”, spune Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs la Kaufland România.

Cel mai recent pariu al companiei în zona logistică îl reprezintă depozitul automatizat de produse congelate din Turda, cu o suprafaţă de 8.000 mp. Acesta a fost realizat în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro şi a fost pus în funcţiune în 2024.

„În următorii ani, vom continua să investim în modernizarea infrastructurii logistice şi în eficientizarea operaţiunilor. Avem deja planificate investiţii de 5 milioane de euro pentru retehnologizarea instalaţiei frigotehnice de la centrul logistic din Ploieşti, un proiect cu impact direct asupra eficienţei operaţionale şi energetice.”

O radiografie

Retailerul deţine depozitele în proprietate, conform celor mai noi date ZF.

Totuşi, executivul precizează că decizia dintre proprietate şi închiriere este analizată în funcţie de specificul fiecărui proiect, pe baza unor calcule de rentabilitate şi eficienţă pe termen lung.

„În prezent, balanţa înclină mai mult către modele flexibile, precum închirierea pe termen lung, formulele cu opţiune de achiziţie ulterioară sau parteneriatele mixte cu terţi. Aceste soluţii permit dezvoltarea unor clădiri care pot fi extinse modular, mai uşor adaptate nevoilor operaţionale şi construite într-un mod mai eficient şi mai economic.”

Pe de altă parte, pentru logistica Auchan România, modelul optim este unul echilibrat între investiţii directe în tehnologie, automatizare şi sisteme digitale şi o infrastructură închiriată, dar solidă, dezvoltată în linie cu specificaţiile şi planurile proprii de transformare.

„În ultimii ani am investit peste 30 de milioane de lei în dezvoltarea infrastructurii logistice, cu accent pe automatizare, digitalizare, extinderea capacităţilor şi proiecte de sustenabilitate”, spune Dan Fotescu, director logistică la Auchan.

În prezent, compania e în plin proces de extindere a capacităţilor logistice din Ştefăneşti, prin dezvoltarea unor spaţii suplimentare de aproximativ 14.000 mp, necesare pentru susţinerea creşterii businessului, dezvoltarea verticală a operaţiunilor şi creşterea eficienţei operaţionale.

„În paralel, am avansat regionalizarea fluxurilor pentru legume şi fructe în zona de Nord-Vest prin dezvoltarea unui nou depozit de aproximativ 3.500 mp în platforma logistică din Călan. Tot aici pregătim şi un spaţiu de aproximativ 6.000 mp destinat susţinerii expansiunii accelerate a reţelelor de proximitate şi franciză.”

România a ajuns să aibă astăzi, la 30 de ani de la deschiderea primului magazin modern autohton (Metro a venit local în 1996), circa 5.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry şi proximitate modernă.

Iar actorii din domeniu spun că harta comerţului modern autohton nu e nici pe departe gata conturată, dat fiind că densitatea este încă mult sub cea din Occident, din ţări unde marii actori au 85% cotă de piaţă şi chiar peste. În România, ei sunt “abia” la 70%, dar câştigă an de an teren prin expansiune şi prin achiziţii, strategie ce duce totodată la închiderea de afaceri mici, antreprenoriale. Aşadar, dacă mai e loc de magazine, mai e loc şi de depozite.