România intră în plină iarnă cu un nivel de umplere a depozitelor de înmagazinare a gazului natural de numai 75%, la nivel european cantităţile stocate fiind istoric de mici.

“Rezervele de gaze din depozitele subterane de înmagazinare sunt cu 24,5% mai mici faţă de nivelul de anul trecut. Deja o treime din gazul injectat în depozitele subterane în timpul verii a fost extras”, anunţă Gazprom, cea mai importantă sursă externă de alimentare cu gaze a Europei.

Potrivit ENTSOG (Reţeua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Gazului) în cazul României depozitele de gaze sunt umplute în proporţie de 75%.

“La 1 octombrie 2021, nivelul de înmagazinare de 75% la nivelul UE este unul dintre cele mai scăzute din statisticile ENTSOG pentru perioada iernii, lucrurile fiind diferite în funcţie de ţară ca urmare a două motive. În iarna 2020/2021 a fost înregistrat un nivel record al utilizării capacităţilor de înmagazinare, ceea ce a rezultat într-un nivel istoric de mic la începutul sezonului de injecţie. În timpul verii, cantităţile injectate au fost în scădere din cauza preţurilor record”, arată un raport al ENTSOG.

Preţul gazului rusesc a explodat însă la îneceputul sezonului rece, arată datele de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Gazul intrat în România în octombrie a avut uluitorul preţ de 612 dolari pe mia de metri cubi, cu aproape 90% mai mare faţă de cel din septembrie şi de 3,4 ori mai scump faţă de cel din perioada similară a anului trecut.

„Pornind de la rezultatele din a doua jumătate a lunii noiembrie, consumatori precum Grecia, Slovenia, Elveţia, Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina s-au alăturat ţărilor (Germania, Turcia, Italia, Bulgaria, România şi Serbia) în care importurile de gaze au depăşit nivelul pentru întreg anul 2020“, se arată într-un comunicat al gigantului rus Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaze al Europei.

Şi pe zona de energie electrică situaţia de la începutul acesti ierni este tensionată.

“Deviaţiile de frecvenţă sunt rezultatul unei discrepanţe între cererea şi producţia de energie şi sunt inevitabile într-un sistem de operare interconectat aşa cum este cel European. Situaţia actuală extraordinară, care este vizibilă încă de pe 11 decembrie, este cauzată de dezechilibrele din anumite blocuri, mai ales în regiunea est-europeană a Europei. Una dintre principalele cauze care generează acest fenomen este producţia locală insuficientă pentru a acoperi cererea”, se arată într-un advertisement al ENTSO-E (Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sistem din Energie) publicat pe 24 decembrie. Cu toate acestea, ENTSO-E precizează că deocamdată aceste dezechilibre pot fi gestionate la nivel european.

Anul 2021 a arătat cât de vulnerabilă a devenit România după 30 de ani de lipsă de investiţii în sectorul energetic. Când nu bate vântul, importul devine prin­ci­pala sursă pentru acoperirea consumului şi una dintre cauzele exploziei preţului la energie. Statisticile arată că la nivel european 2021 a fost unul dintre cei mai slabi ani din istorie ca intensitate a vântului. Datele centralizate de ZF arată factorii care au făcut posibilă această situaţie într-o ţară cu un mix energetic de invidiat. Dacă în anul 2010 unităţile termo aveau circa 9.600 MW, iar cele regenerabile numai 16 MW, acum centralele termo mai cumulează o capacitate de circa 5.600 MW, în timp ce eolienele şi solarele au ajuns la 4.400 MW. Practic, ce a pierdut România pe zona de producţie de energie stabilă ca şi capacitate, a câştigat pe zona de energie verde volatilă. Astfel, România a devenit la propriu dependentă de cum bate vântul pentru a-şi asigura energia.