Compania de stat Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, se confruntă cu condiţii hidrologice severe, iar impactul asupra producţiei va depinde de durata şi de intensitatea acestora, a spus miercuri Iulius-Dan Plaveti, preşedintele directoratului, în prima teleconferinţă cu investitorii de la preluarea mandatului, după publicarea rezultatelor pe primul semestru.

"Ne confruntăm în prezent cu condiţii hidrologice nefavorabile şi severe. În calitate de producător hidro, suntem expuşi în mod natural la variaţia disponibilităţii apei, iar amploarea impactului asupra producţiei va depinde atât de durata, cât şi de severitatea acestor condiţii", a spus Plaveti, care a preluat mandatul de CEO în iunie 2026.

El a arătat că, începând din iulie, debitul Dunării a coborât semnificativ sub mediile multianuale, sub 1.400 de metri cubi pe secundă pe secţiunea Bazias - Porţile de Fier II, la intrarea în ţară. "Monitorizăm îndeaproape nivelurile din lacurile de acumulare şi debitele râurilor şi ne adaptăm continuu strategia de producţie şi strategia comercială la resursa hidrologică disponibilă", a adăugat el.

Plaveti a spus că, în pofida acestor evoluţii, compania rămâne "fundamental bine poziţionată", susţinută de baza de active regenerabile, de bilanţ, de creşterea activităţii de furnizare şi de programul de investiţii.

La 30 iunie, Hidroelectrica avea numerar net ajustat de circa 4,35 miliarde de lei, iar investiţiile realizate în primul semestru au fost de 276 milioane lei, dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2025, dintr-un buget anual de aproximativ 1,4 miliarde de lei. Compania are o capitalizare de 83 mld. lei, fiind cel mai valoros emitent de la Bursa de Valori Bucureşti. Acţiunile creşteau miercuri cu aproape 3% la 185 lei.

La finalul conferinţei, şeful companiei a revenit asupra subiectului: "Trecem printr-o perioadă destul de dificilă din cauza hidrologiei cu care ne confruntăm. Cu siguranţă vom lua toate măsurile necesare pentru a păstra nivelurile din lacurile de acumulare. Urmărim nivelul producţiei şi, pe baza lui, ne vom ajusta politica comercială."

Conducerea nu a oferit cifre pentru lunile iulie şi august. Radu Ioan Constantin, membru al directoratului care exercită temporar atribuţiile de director financiar, a spus că astfel de date vor fi comunicate prin rapoartele periodice: "Credem că este potrivit să oferim cifre de producţie prin cadrul rapoartelor noastre obişnuite, mai degrabă decât să comentăm perioada lunilor iulie şi august, pentru că nu putem anticipa exact ce se va întâmpla nici cu centrala de la Cernavodă."

Întrebat despre forţa majoră declarată de Nuclearelectrica şi despre volumele contractate pentru semestrul al doilea, Constantin a spus că nu se aşteaptă ca situaţia să se prelungească şi că "volumele cumpărate de Hidroelectrica de la Nuclearelectrica nu sunt substanţiale în contextul portofoliului nostru general". Orice reducere temporară poate fi acoperită prin combinarea producţiei proprii cu achiziţii suplimentare din piaţă, a precizat el, fără să dea cantităţi, care urmează să fie prezentate în raportarea de după luna septembrie.

Rezultatele semestriale au fost obţinute înainte de deteriorarea hidrologiei. Producţia netă a fost de 7.070 GWh, cu 17% peste primul semestru din 2025, dar sub media ultimilor zece ani, potrivit conducerii. Veniturile au ajuns la 6.047 milioane lei, în creştere cu 40%, iar profitul net la 2.571 milioane lei, cu 62% mai mare. Portofoliul de furnizare a ajuns la 1,4 milioane de locuri de consum, în creştere cu 83%.

Al doilea element semnalat de Plaveti este majorarea tarifului pentru apa uzinată, modificat prin Legea nr. 155 din 20 iulie 2026. Tariful a crescut cu 7,32%, de la 37 lei/MWh la 39,71 lei/MWh, iar compania estimează o majorare cumulată de până la 35% la finalul anului 2029, care ar duce la o creştere a costurilor totale cu 6-9%, în funcţie de nivelul producţiei din fiecare an. Ponderea apei uzinate în costurile totale ar putea ajunge de la 16-17% în prezent la 22-23% în 2029.

Plaveti a mai spus, la o întrebare privind transparenţa, că renunţarea la publicarea indicatorilor operaţionali preliminari a fost o excepţie legată de pregătirea raportului şi de clarificarea situaţiei tarifului la apă şi că practica va fi reluată.